Tare ne mai place să jucăm în liga mare. Indiferent despre ce este vorba ne simţim bine cînd devenim importanţi, succesul e mai dulce cînd miza e mai mare iar adversarul mai redutabil. Ultima ispravă, în sensul de cea mai recentă, este victoria României în faţa Danemarcei la Campionatul Mondial de Handbal. Nu numai că sîntem în semifinale, dar am mers pe o rută periculoasă şi am reuşit să eliminăm Brazilia şi apoi echipa ţării gazdă. Diseară ne batem cu Norvegia, marea favorită, dar la ce meciuri am făcut săptămîna asta, n-ar fi de mirare să ajungem în finală. Cum n-ar fi de mirare să nu ajungem, să te ţii atunci nenicule ce va fi la gura lumii! La fel s-a întîmplat cu Simona Halep. Toţi şi-o asumau cînd era pe val, toţi o înjurau cînd nu performa excepţional. Una peste alta, e bine că ne mai animă încă sportul, că mai participăm şi noi la masa privilegiaţilor, că de stat pe tuşă ni s-a cam luat, dacă e să vorbim din perspectiva Europeanului de fotbal. Iar 2016 se anunţă chiar promiţător şi din alte puncte de vedere, respectiv ramuri sportive mai exotice. Suporteri şi consumatori de snooker avem în România, cu practica stăm mai prost pentru că ar trebui să trecem de nivelul jocului în club dacă chiar vrem să stăm şi noi la masa verde. De curînd, au fost la Bucureşti să joace demonstrativ Ronnie O’Sullivan, cel mai mare jucător de snooker din istorie şi Stuart Bingham, campion mondial en-titre. Au reuşit, se pare, să spargă ghiaţa pentru că s-a decis: în octombrie 2016, Bucureştiul va fi gazda Campionatului European de snooker, o competiţie de cinci stele care va avea la start 128 de jucători. Ronnie va fi unul dintre ei şi la fel de bine ar putea participa Stuart Bingham, Shaun Murphy, Judd Trump, Mark Williams sau Mark Selby. Iubitorii de snooker ştiu ce înseamnă asta, dar una e să susţii un mare campion pur şi simplu şi alta e să devii suporterul unui sportiv român ce performează. Toate au un început, să ne bucurăm deci măcar pînă la prima înfrîngere.
