Deputatul liberal Adriana Săftoiu a acordat un interviu postului nostru de radio în care a vorbit despre revenirea credincioșilor la slujbele organizate în interiorul bisericilor, despre școala românească în timpul epidemiei și dincolo de aceasta și despre un eventual program național pentru sprijinirea acelora cărora restricțiile din timpul crizei sanitare le-au afectat psihicul. Totodată, doamna Săftoiu a povestit un scurt episod de pe vremea cînd era studentă, iar minerii invadaseră Bucureșitul.
- Eu sper să fie luate toate măsurile necesare încît deschiderea lăcașelor de cult să nu se transforme, știu eu, într-un loc de unde să descoperim că virusul ăsta se poate răspîndi extrem de ușor
- Uneori am senzația că de-abia ieri am terminat facultatea, alteori, cînd mă uit în urmă, am senzația că am trăit deja un secol
- Universitatea Cambridge a dat deja acum vreo două săptămîni un comunicat oficial prin care a anunțat că cursurile ”face to face”, fizic, se vor relua în vara lui 2021
- Din păcate trebuie să ne așteptăm ca în septembrie să fie reevaluate toate aceste măsuri și regîndită forma de învățămînt
- Eu îl consider pe Mircea Miclea unul dintre cei mai buni miniștri ai educației
Sorin Avram: Doamna Săftoiu, pînă la urmă, cea mai proaspătă știre este cea cu prelungirea stării de alertă în România, una dintre măsurile mult așteptate, cred, de multă lume, și au fost multe dezbateri, este cea cu slujbele în biserică. Văd că Guvernul va permite acest lucru de-acum încolo. Este o măsură corectă credeți?
Adriana Săftoiu: Cred că ați început bine dialogul dintre noi doi spunînd că este o măsură așteptată. Era într-adevăr o măsură așteptată. Eu sper să fie luate toate măsurile necesare încît deschiderea lăcașelor de cult să nu se transforme, știu eu, într-un loc de unde să descoperim că virusul ăsta se poate răspîndi extrem de ușor. E bine că s-au deschis, dar la fel de bine va trebui să luăm foarte multe măsuri ca acest virus să nu se răspîndească, pentru că e clar că despre el, eu tot nu m-am lămurit exact de unde vine și cum a venit. Cred că nu m-am lămurit foarte mult și despre cum să-l combatem, dar e clar că știm cît de repede se răspîndește. Și tocmai de aceia spun că e necesar să fim foarte precauți de-acum încolo.
S. A: Dar s-a lămurit cineva, doamna deputat? Se pare că nu e lămurit nimeni de pe fața pămîntului cu coronavirusul.
A. S: Da, bine, acum adevărul e că tot felul de situații de genul acesta, de pandemii, mai degrabă de războaie biologice sau nu, ne lămurim după ce trec evenimentele. E adevărat că unii nu au mai prins să se lămurească despre ce a fost vorba, din nefericire, dar nu mă refer numai la faptul că unii sînt răpuși chiar de pandemie. De multe ori trec chiar zeci de ani pînă aflăm adevărul. E prea devreme să cerem, probabil, lămuriri. Cred că nu trebuie nici măcar să ne batem capul cu lucrul acesta, că poate așa intrăm într-o panică și mai mare, dar e sigur că multe lucruri nu le cunoaștem.
S. A: Păi au trecut 30 de ani de la mineriade și nu s-a aflat.
A. S: Vedeți? Cînd mă gîndesc că acum 30 de ani eram la universitate studentă în anul trei la facultatea de litere și cum ne ascundeam noi în wc-urile de la facultatea de litere, fiind încurajate să ne ascundem în toalete pentru că minerii nu vor intra în toaletele fetelor. Ca să vezi. Nu au avut nici o problemă, absolut nici una.
S. A.: Nu credeți că asta s-a întîmplat altăieri?
A. S: Uneori da, uneori nu. Acum depinde de starea pe care o am, ca să vă spun drept. Uneori am senzația că de-abia ieri am terminat facultatea, alteori, cînd mă uit în urmă, am senzația că am trăit deja un secol.
S. A.: Doamna Săftoiu, întorcîndu-mă la redeschidera bisericilor, vreau să vă spun că din punctul meu de vedere, din ce am observat, nu ar trebui să fie temerea mare. M-am uitat la înmormîntarea Înaltului Pimen. Lumea care a participat a păstrat distanța. Nu au fost probleme absolut deloc. Și dumincă întîmplarea a făcut să trec prin localitatea Marginea, bănuiesc că ați fost și dumneavoastră cîndva pe la Marginea, Sucevița, Putna, zona aceasta. Și era o slujbă religioasă în curtea bisericii, și a fost o imagine foarte frumoasă, am văzut lumea, majoritatea îmbrăcată în costum popular, stînd la distanță și cu mască și de aceea nu cred că vor fi probleme.
A. S.: Să dea Dumnezeu să fie cum spuneți dumneavoastră. Dar asta nu înseamnă că nu va trebui să fim conștienți că lucrul acesta odată ne ferește pe noi și odată pe cei din apropierea noastră.
S. A.: Doamna deputat, o chestiune de dată recentă, referitoare la învățămînt. Văd că Guvernul vrea ca în toamnă, cînd se va relua școala, să fie clase cu maxim 10-15 elevi, însă asta nu înseamnă că se vor rupe clasele cu 30-35 de elevi, ci jumătate dintre copii vor online și jumătate acasă și mîine invers, o oră să aibă numai 30 de minute și numai patru ore pe zi la școală. Vi se par măsurile corecte?
A. S.: Nu știu dacă aș putea să spun dacă sînt corecte sau incorecte. Pot să vă spun 100% că o clasă nu ar trebui să depășească 15 elevi, în mod ideal, fără pandemie. Ca să poți lucra cu o clasă, să-ți poți cunoaște elevul, pentru că aici nu este vorba doar de a-i da o testare și de a-i pune niște note. Ci de a cunoaște acel elev, a-i cunoaște personalitatea, abilitățile, ar însemna să fie 15 copii în clasă. Ar fi ideal cu sau fără pandemie. Pe de altă parte, trebuie să vă spun că fiul meu este student în străinătate, s-a întors din luna martie acasă cînd s-au închis toate universitățile și au fost… Li s-a recomandat să se întoarcă în țările lor de origine. Cumva a fost avertizat, deja, că școala în septembrie ar putea să înceapă doar online. Dacă vă uitați, Universitatea Cambridge a dat deja acum vreo două săptămîni un comunicat oficial prin care a anunțat că cursurile ”face to face”, fizic, se vor relua în vara lui 2021.
S. A.: Și în Germania se discută.
A. S.: Aici nu vorbim doar de discuții, ci deja de decizii. Cambridge a anunțat, deja, așa încît studentul vrea să se înscrie în anul întîi, pentru că aici e o problemă pentru cei care vin în anul întîi. Au avertizat pentru că sînt foarte multe implicații aici: să închiriezi o locuință unde stă studentul ș.a.m.d. Ne-au avertizat pe toți că nu începe școala. Cred că măsurile astea care acum au fost anunțate sînt niște măsuri care în mod evident încearcă să diminueze apropierea aceasta fizică, care ar putea să facă foarte ușor transmiterea virusului, dar eu nu sînt foarte sigură, vă spun cinstit, că în luna septembrie că lucrurile vor rămîne așa. Și cînd vă spun lucrul acesta eu mă uit la aceste universități mari care nu au nici un interes să te țină pe tine, student, acasă. Din toate punctele de vedere. Inclusiv din punct de vedere financiar. Care totuși au date, au informații și, deja, au avertizat din luna iunie că se vor relua cursurile în 2021. Din păcate trebuie să ne așteptăm ca în septembrie să fie reevaluate toate aceste măsuri și regîndită forma de învățămînt.
S. A.: Spuneați dumneavoastră că nu trebuia să vina Covidul pentru a face clase de 15 copii. Da, s-a discutat foarte mult despre acest lucru, dar asta înseamnă bani pentru săli noi de clasă și bani pentru noi profesori. Și statul nu vrea să cheltuiască.
A. S.: Ei, statul nu știu dacă vrea să cheltuiască sau nu, cred că va trebui să regîndească discuția despre cît alocăm bugetului educației. Știți că la un moment dat chiar s-a susținut foarte ferm și foarte apăsat că în Constituția României ar trebui să se treacă 6% din PIB, să se treacă la bugetul educației. Deci vă dați seama, prin Constituție. Ulterior au existat unii miniștrii care au zis ce să facem cu 6%? Singurul ministru al Educației care a condiționat mandatul lui de această cifră și a spus că dacă nu are banii nu rămîne a fost ministrul Mircea Miclea. După nouă luni de ministeriat, dacă a văzut că nu se alocă banii necesari pentru educație și-a dat demisia. Eu îl consider pe Mircea Miclea unul dintre cei mai buni miniștri ai educației. Și acum știți ceva? Haideți să o luăm de la micro la macro. În micro-universul nostru, adică în familia noastră, a educa un copil înseamnă chiar bani. Deci nu e ușor. Înseamnă bani de la faptul că îi dai, îi dublezi școala cu niște meditații, că îl trimiți la înot, la călărie, la ce vreți dumneavoastră, la tenis. Poate e bun la sport, la pictură. Toate aceste lucruri costă bani. A educa copilul nu înseamnă doar a-l trimite la școală și a-i da de mîncare. Atunci, dacă la nivel micro costă bani, la nivel macro, de educație națională, și părerea mea e că tot timpul a fost subfinanțat. Și acum cum spuneți va trebui să scoată bani din buzunar pentru că sînt școli care nu își pot permit să aibă doar 15 copii în clasă, pentru că nu e spațiu suficient. Sînt școli suprapopulate, sînt școli unde există un deficit de elevi.
S. A.: Doamna Săftoiu, o ultimă chetiune. Eu nu am auzit, și dacă greșesc vă rog să mă corectați, ca cineva din Guvern sau Parlament să aibă o inițiativă legislativă cu un proiect de lege care să atingă următoarea chestiune: această pandemie a zdruncinat psihicul multor oameni, copiii, bătrînii, bolnavii fiind cei mai afectați. Nu există nici o strategie în România prin care să se facă un program național pentru ca, din punct de vedere psihic, să fie ajutați cei care suferă.
A. S.: Ridicați o problemă extrem de sensibilă și în același timp extrem de importantă. Și care va deveni și mai importantă și vom conștientiza cît de importantă e peste cîteva luni. Aveți dreptate, dar din păcate această pandemie care nu ne-a luat doar pe noi pe sus și ne-a răscolit, ci toată planeta, acum focusul e foarte mare pe sănătate, adică cum să faci să o oprești și să nu facă mai multe ravagii decît a făcut pe economie. Ceea ce spuneți dumnevoastră e deja un lucru sensibil, aproape aș spune rafinat, dar aveți dreptate: tipul acesta, nu de izolare, ci de alt tip de viață, pe unii sînt convinsă că i-a afectat foarte mult și acești unii, sînt oameni din comunitate, din societate, alături de noi. La un moment dat va trebui cu siguranță pusă și această problemă în discuție, pentru că fără dubiu sînt oameni care clar sînt afectați de această schimbare de paradigmă a vieții.