Astăzi, 28 noiembrie, de Ziua Bucovinei, doctorul în istorie Daniel Hrenciuc, inspector de specialitate în cadrul Inspectoratului Școlar Suceava, a spus în cadrul unei intervenții telefonice la Radio Top că se așteaptă ca toată lumea să marcheze această zi așa cum se cuvine.
A spus domnul Hrenciuc: ”Mă aștept că astăzi toată lumea să marcheze cum se cuvine Ziua Națională a Bucovinei, iar tinerii și cei mai puțini tineri, toată lumea, să înțeleagă ce a însemnat și înseamnă în continuare Bucovina, acest simbol al colaborării, al echilibrului, al respectului, al toleranței, așa cum trebuie să fie în orice societate și în orice parte a țărilor din această parte a Europei”.
Întrebat care ar fi locul ideal unde elevilor ar trebui să li se vorbească despre Bucovina, profesorul Hrenciuc a spus: ”Pentru mine, sigur, s-ar fi cuvenit să le vorbesc elevilor în cadrul colegiilor. Mă gîndeam de foarte mult timp să facem o excursie și să le vorbesc la Cernăuți, în sala în care s-a legat Unirea, dar știu că acest lucru este foarte complicat. Putem să o facem și la statuile lui Iancu Flondor din Rădăuți și din Suceava. Putem să o facem și în alte locuri ale memoriei publice, putem să o facem și la Vicov, la statuia lui Ion Nistor, putem să o facem și în alte spații publice, și la Cîmpulung, și la Vatra Dornei, pentru că de peste tot au venit reprezentanți mînați de ideea aceasta extraordinară a Unirii, de dorința de unire și, ca atare, noi, cumva, trebuie să refacem simbolic momentul respectiv, să ne reconectăm, dacă pot spune așa, la emoția lui 28 noiembrie 1918”.
A continuat doctorul în istorie Daniel Hrenciuc: ”Apoi, să nu uităm că gestul bucovinenilor a fost extrem de important și că el a influențat într-o anumită măsură, a stimulat cea ce au făcut ardelenii ulterior, la 1 decembrie, și cei din Banat, Crișana și Maramureș. Toate lucrurile acestea au fost corelate, s-au legat. La Cernăuți au venit reprezentanți din Basarabia, au venit cei din Ardeal, astfel încît s-a putut vorbi de un proces bine coagulat și închegat, într-un context în care, sigur, existau foarte multe pericole, foarte multe tendințe centrifuge, existau proiecte de țară care se intersectau sau concurau cu Proiectul Românesc și e bine de știut lucrul acesta. Încă o dată o spun: liderii politici, pentru prima dată la 1918, nu o spun eu, o spune Nicolae Iorga, au știut să treacă peste orgoliile momentului, să se unească și să vadă interesul național, care, sigur, a fost deasupra intereselor particulare, trecătoare, ale multora dintre ei”.