Decanul Facultății de Istorie și Geografie de la Universitatea „Ștefan cel Mare”, Florin Pintescu, a declarat, la Radio Top, că după cel de-al Doilea Război Mondial, comunitatea armeană a înregistrat un regres vizibil în județul Suceava. Profesorul a menționat că, potrivit recensămîntului din 2011, în județul nostru mai trăiau 70 de armeni, după ce în secolul XVII numai în municipiul Suceava și-n împrejurimi erau aproximativ 3.000. Florin Pintescu a mai spus că „părintele Azad Mandalian face o operă fenomenală de punere în evidență a trecutului armean al Sucevei, însă cu 70 de persoane este greu de crezut că într-un viitor apropiat comunitatea armeană se mai poate revitaliza, pentru că e vorba, în general, de persoane mai în vîrstă”. Totodată, universitarul a arătat că orașele din spațiul românesc nu sînt creații autohtone, ci ale armenilor, sașilor, germanilor sau maghiarilor. El a afirmat: „În Suceava, armenii erau deja la sfîrșitul secolului XIV și erau subordonați Episcopiei Armene de Lvov. Mănăstirea Hagigadar este construită la începutul secolului XVII, dar bisericile <Sfînta Cruce> și <Sfîntul Simion> au fost ridicate în secolul XV. Au fost întîi biserici de lemn și apoi de piatră”. În Suceava există și Mănăstirea Zamca, un important edificiu religios construit de colonia armeană, dar și celebra Mănăstire Hagigadar. Pe 15 august s-a sărbătorit împlinirea a 500 de ani de la tîrnosirea bisericii armenești „Sfînta Cruce”.
Preotul Azad Manadalian, lăudat de istoricul Pintescu
