Într-o intervenție telefonică la Radio Top, profesorul Cătălin Roibu de la Facultatea de Silvicultură Suceava a spus ce ar trebui făcut pentru ca urșii, care sînt tot mai mulți, să nu mai provoace tragedii în România. Domnul Roibu este profesor universitar doctor inginer și, printre altele, este membru al Societății Academice a Forestierilor Europeni.
Într-o postare pe pagina sa de Facebook, domnul Roibu a criticat autoritățile pentru reducerea efectivelor de urși, cauză care duce la producerea de tragedii, iar la Radio Top a declarat: ”Postarea a venit ieri pe baza a ceea ce am văzut. Atîtea tragedii s-au întîmplat, pentru că niște autorități au rămas paralizate în frica de a lua decizii, iar frica asta se transpune în pierdere de voturi. Am spus-o și ieri, o spun și astăzi: nu lipsa deciziei te face să pierzi voturi, cîștigi voturi dacă ești curajos. Oamenii preferă întotdeauna o autoritate puternică care își asumă decizii”. Domnul Roibu s-a referit la faptul că autoritățile se tem să ia măsurile care se impun din cauza ong-urilor care militează pentru protejarea urșilor și care au foarte mulți simpatizanți pe rețelele de socializare.
A continuat profesorul Roibu: ”Ce s-a întâmplat cu ursul în România? Este dovedit științific: în 2016, cînd s-a dat ordinul ăla criminal, în care s-a interzis orice selecție la urs, în care se dozau efectivele și densitățile de exemplare de urs, în care se putea asigura conviețuirea om-animal, aveam 6.000 de exemplare! Adică eram pe un optim crescut, iar tu interzici orice selecție, orice extragere de animale?! Iar ursul are un spor natural exponențial, crește exponențial, pentru că el nu are dușman natural – ajungem astăzi să avem 10 – 12.000 de exemplare de urs și avem tragedii cum a fost cu copila din Bucegi… nu vreau să vorbesc într-un ceas rău, dar lucrurile astea o să se întâmple din ce în ce mai des”.
Profesorul universitar a spus referitor la atmosfera creată de ong-uri: ”Ursul își schimbă comportamentul, ursul nu mai are frică de om, pentru că a intrat în contact de prea multe ori cu omul, or, asta nu înțelege publicul larg! Publicul a intrat într-o emoție și într-o psihoză create de aceste ong-uri care vînd ieftin un material, ieftin pentru comunitate, probabil pentru ei mai scump, pentru că nu știm clar cine-i finanțează și ce interese au în spate, pentru că de multe ori agenda lor e dublă. Vin și spun niște lucruri, sensibilizează opinia publică, dar în spate își fac alte interese”.
Întrebat cîți urși ar trebui să fie în mod normal în țara noastră, în condițiile în care acum sînt în jur de 12.000, profesorul a spus: ”Pădurile din România pot suporta 4-5.000 de urși maxim. Or, sîntem acum într-o situație în care avem aproape trei de trei ori mai multe efective. Cum să nu apară urs la Botoșani?! Cum să nu apară urs la Iași?! Cum să nu apară urs la 30 de kilometri de București?! Cum să nu se plimbe ursul de parcă ar fi un cîine hoinar pe străzile din toate stațiunile montane din România?!”.
Și în județul Suceava urșii sînt văzuți în foarte multe localități, potrivit profesorului Roibu, care a afirmat: ”La Cîmpulung RoAlert-ul vine în fiecare seară, populațiile alea sînt terorizate de RoAlert! Părinții vin și spun <Domnule, nu pot să-mi trimit copilul la școală!>”.
Profesorul Cătălin Roibu a mai spus la Radio Top că ideea cum că ”s-a distrus habitatul” și de aceea urșii sînt văzuți tot mai des printre oameni este complet falsă, în condițiile în care, în primii ani de viață, ursul este exclusiv ierbivor. A explicat acesta: ”Se repetă o placă zgîriată, că <ursul apare în comunitățile astea pentru că s-a distrus habitatul!>. Nu s-a distrus absolut nimic! Și chiar dacă aș da oarecum crezare teoriei lor, e greșită teoria aia, pentru că dacă se taie <la ras>, în suprafețele în care pădurea este tăiată <la ras> apare vegetație ierboasă, apare zmeurul, apare murul… ursul în primii ani de viață este exclusiv ierbivor, vine și paște acolo. În tăierile astea rase se fac concentrări mari de cerbide, de căprior… ursul dacă vrea să mănînce are țepi. Adică, nu merge povestea asta care a sensibilizat atît de mult populația. Mai mult decît atît, povestea cu defrișările ilegale pe care o repetă la nesfârșit ong-urile astea, în România nu există termen de defrișare, pentru că defrișare înseamnă să schimbi categoria de folosință or, Dumnezeule Sfînt!, din ’90 încoace România a cîștigat suprafață de pădure, nu a pierdut suprafață de pădure, că n-am scos terenuri din fond forestier și am făcut fîneață, n-am făcut teren arabil, n-am făcut construcții… n-am făcut nimic. Lumea trebuie să fie corect informată, să lase emoția asta și să aibă încredere în specialist”.
Profesorul a mai povestit la Radio Top că i s-a reproșat, în urma postării făcute pe rețelele de socializare, că are interese obscure și se apără spunînd: ”Domnule, nu sînt vînător, n-am tras o dată cu arma, nu-mi place să merg la vînătoare, dar sînt specialist în domeniu, cunosc ecologie forestieră și știu ce se aplică”.
Întrebat dacă a intrat în contact cu reprezentanții ong-urilor care militează pentru urs și ce pregătire au membrii acestora, profesorul Roibu a spus: ”Eu îi cunosc pe cei de la diverse ong-uri, nu vreau să le fac publicitate în momentul de față, pentru că nu merită. Oamenii respectivi, cînd îi întrebi ce au făcut îți spun că se pricep, că sînt activiști de mediu. Activistul de mediu nu apare într-un nomenclator al meseriilor din România. Nu au experiența unui om care a lucrat o viață întreagă în cercetare, a unui om care s-a specializat pentru un domeniu”.
Întrebat ce punem pe primul loc omul sau ursul, profesorul a afirmat: ”Viața omului eu cred că este mai importantă. Eu le spun, <măi oameni buni, mergeți și le spuneți toate poveștile astea!>. Omului care stă în fața calculatorului i s-a creat o impresie greșită despre urs, o imagine falsă a ursului: plușul ăla e un animal drăgălaș, cu care te poți juca, mai că unii îl consideră animal de companie. Ursul este o fiară sălbatică, este un animal care are 300 de kilograme și care te sfîșie și te mănîncă de viu! Ăsta este ursul ursul! Este un animal simbol al Carpaților, trebuie să avem grijă de populația asta de urs, dar nu putem să mergem să ne batem joc de populația aia, pentru că, în momentul în care cresc atît de multe efectivele astea, există riscul de consangvinizare, adică reproducere cu indivizi cu rudenie foarte apropiată, asta înseamnă degradare genetică a populației, asta înseamnă risc mare de boli, iar la final natura își face treaba, pentru că natura știe singură, prin mecanismele ei, să-și regleze populațiile alea, dar se va face foarte brutal, adică se va crea la un moment dat un fel de pandemie a urșilor în care vor muri pe capete. Așa a fost și cu mistrețul, cu pesta porcină africană, așa se va întîmpla și chestia asta. Numai că, atenție, virusul care trece prin urs se transmite și la om!”
Cu privire la modul de abordare a problemei ursului de către celelalte țări din Europa, profesorul Cătălin Roibu a spus: ”Au și alte țări urși. Dozarea efectivelor optime se face prin vînătoare. Vînătoarea este o măsură de conservare, nu este o măsură de business, că la final ai și scopul de a aduce și niște bani la buget, asta-i partea a doua, dar prima dată, tot ce înseamnă măsură de conservare a unor populații de carnivore mari, care nu au dăunători naturali, se face prin acest tip de management. Noi am vrut să arătăm că sîntem mai catolici decît Papa. Noi am implementat o directivă a Uniunii Europene despre care ONG-urile spun că este obligatorie, dar nu este obligatorie. Directiva îți trasează niște obiective, anume să ai populații stabile de carnivore mari. Păi, România în 2016 avea populația asta stabilă… vii și îmi dai un ordin din 2016, prin care îmi interzici modul în care eu făceam conservare a populației de urs prin extragere și mă lași acum cînd am probleme cu conflictul om-urs?! În 2000 este un articol publicat în revista <Nature> în care se spune că România avea cele mai multe atacuri de urs la om, cu cele mai multe victime, în 2015, înainte de ordinul ăsta, în condițiile în care avem 6.000 de efective! Acum, cînd ai 12.000 de efective?! Nu trebuie să gîndești mult ca să ți dai răspunsul!”.
La întrebarea ce ar trebui făcut, Cătălin Roibu a spus: ”Autoritatea trebuie să găsească soluția, iar soluția este cu extragere de exemplare și cu dozarea populațiilor de urs. Și mai trebuie încă un lucru pe care trebuie să-l facem, să conștientizăm lucrurile astea: trebuie să facem educație ecologică, nu trebuie să facă ong-urile educație ecologică, trebuie să o facă statul român!”.
