Ce faci cînd nu ai permis de conducere ori mașină și nici nu vrei să deranjezi pe cineva, și îți propui să ajungi de la Suceava la Piatra Neamț pentru un meci de fotbal care începe la ora 15.00?
Ieși din casă pe la ora 08.00 și mergi în stația de autobuz din ”Areni”, în acest caz, unde aștepți autobuzul electric numărul 2 sau 3, care te duce în aproximativ 20 de minute la Gara Burdujeni. Sîmbăta dimineața, traficul nu este atît de aglomerat și de aceea autobuzul reușește o asemenea performanță. Biletul este numai 2,5 lei, iar condițiile de călătorie sînt foarte bune.
La ora 08.59 pleacă trenul Suceava – București, care după Verești, Dolhasca și Pașcani oprește la ora 10 și 8 minute în Gara Roman, o gară peste care au trecut anii, dar nu și pensulele cu var. Biletul costă 42 de lei, iar doamna de la casă te roagă să-i oferi suma exactă, pentru că nu prea are rest. I-am dat 51 de lei și 65 de bani și am primit rest zece lei. Așadar, am rămas dator cu 35 de bani, dar îmi spăl eu obrazul. În tren era curat, iar temperatura din compartimentul care era ocupat mai mult de jumătate era foarte bună. Să faci doar o oră și un pic între localități care sînt despărțite de 107 kilometri, pe șosea, este ceva.
Cînd ieși din Gara Roman, traversezi drumul și în 20 de metri dai pesta autogară, care este față în față cu frumosul parc din localitate. Sala de așteptare are niște bănci care probabil au fost donate de școala unde a învățat Ion Creangă. În ceea ce privește toaleta îți trebuie mare curaj să o folosești. De curat este curat, dar vasele și țevile ar fi trebuit scoase ”la pensie” de multă vreme. Intrarea este 2 lei.
Biletul de microbuz pentru Piatra Neamț costă 24 de lei, iar drumul îl parcurgi în aproximativ 50 de minute. Șoferul firmei ”Fya” a fost aproape impecabil. Aproape, pentru că a pornit aerul condiționat la o temperatură cam joasă. În rest, a condus perfect, iar muzica de bună calitate care se auzea din boxe a fost dată la un nivel acceptabil. Microbuzul plecase din Iași și a transportat de la Roman la Piatra Neamț 13 persoane, pentru că un tînăr cu multe bagaje coborîse pe la jumătatea drumului.
De la Roman pînă la Piatra Neamț ești condus de un rîu care nu a secat și de cîmpuri verzi ori proaspăt arate sau pline de lanuri de porumb. Te mai conduc în bătaia soarelui de octombrie, de 8 octombrie 2022, case mai vechi sau mai noi, mai sărăcăcioase ori mai de oameni cu bani, depozite de lemn sau de materiale de construcție și parcuri cu mașini dezmembrate.
La un moment dat, de după dealuri scoate capul muntele, care te atenționează că mai ai 15 kilometri și ajungi la destinație.
La o primă vedere, Piatra este un oraș cochet. Un oraș care nu și-a culcat la pămînt clădirile vechi și a mai și avut grijă să le dea cîte un refresh. Școala Gimnazială nr. 1 își cheamă copiii la ore cu o pictură murală viu colorată, iar părinții care-i aduc la școală trec prin fața statuii unei sirene care stă liniștită pe buza unei fîntîni arteziene care acum este oprită. Probabil pentru a se face economie.
Este mult verde în fața blocurilor îngrijite, iar parcările de reședință au toate trecute cu vopsea numerele mașinilor proprietarilor, care probabil plătesc o taxă la primărie. Asta înseamnă că dacă ești din altă localitate și vii cu mașina nu ai unde să o parchezi, așa că trebuie să ți-o pui în spate și să o cari peste tot cu tine.
Casa de Cultură este mult mai mică și mai sufocată de diferite firme decît Casa de Cultură de la Suceava, pe care primarul Ion Lungu tot vrea să o ia la municipalitate pentru a-i da o altă față. Clădirea unei policlinici este la fel de obosită ca cea a policlinicii din Piața Mică a Sucevei.
Prin zona centrală trotuarele acoprite cu pavele sînt răscolite, pentru că se înlocuiesc niște țevi. Deci, nu are Suceava exclusivitate la pavele. În rest, ca la Suceava, farmacii, săli de pariuri și săli de jocuri, farmacii, cabinete medicale, magazine și supermarket-uri, saloane de înfrumusețare, covrigării și șaormerii cu de toate. Întîmplător am dat peste restaurantul-terasă ”Buon Gusto”, unde personalul (în frunte cu doamna Viorica) este mai mult decît primitor, iar mîncarea este foarte bună (vită la grătar cu legume la grătar și orez cu parmezan, plus un ceai de portocale).
Să nu uit de multele biserici ale căror turle le vezi țîșnind de după blocuri și de telegondola care se plimbă leneș pe deasupra acestora. Și nici muntele nu trebuie uitat, mai ales că acesta are o contribuție esențială la aspectul orașului.
În Țara autostrăzilor și a căilor ferate făcute din gură, ca să ajungi de la Suceava la Piatra Neamț (sau invers), capitatele a două județe vecine, ai nevoie de 68,5 lei, de trei mijloace de transport în comun și de patru ore. Și pe șosea nu sînt decît 106 kilometri între cele două municipii.
