S-a primit acceptul de la Comisia Națională a Monumentelor Istorice pentru ca Cetatea de Scaun a Sucevei să fie înălțată, într-o primă fază, de probă, pe 10 metri din zidărie, a anunțat la Radio Top directorul Muzeului Național al Bucovinei, Emil Ursu. Potrivit acestuia, ”pentru România este o chestiune absolut inedită. De altfel, o astfel de reconstituire, pînă în prezent, în Europa o avem doar la Siponto în Italia. Se poate căuta pe internet – arată spectaculos această restaurare”. Acest lucru ”ar oferi vizitatorului posibilitatea de a vedea o propunere, dar o propunere bazată totuși pe o documentație științifică și care este mai mult decît ceea ce se vede astăzi”.
Emil Ursu a mai spus, în cadrul unei intervenții telefonice la Radio Top, că ideea a pornit în toamna anului 2024, în urma unei discuții pe care a avut-o cu președintele Consiliului Județean, Gheorghe Șoldan, care l-a întrebat cum s-ar putea aduce Cetatea mai aproape de creneluri. A continuat domnul Ursu: ”Eu am propus atunci o soluție, o reconstituire de-a dreptul, cu materiale ușoare, care să vină peste zidăria existentă și care să indice vizitatorilor cam care ar fi înălțimea zidurilor exterioare, pe de o parte, și, bineînțeles, cam cum ar fi arătat ea cu creneluri. După ce domnul Gheorghe Șoldan a devenit președinte al Consiliului Județean, cred că în prima săptămînă, m-a chemat și mi-a spus că vrea să dăm drumul acestei idei. În consecință, eu am discutat cu domnul arhitect Mircea Căpățînă. Este arhitectul care se ocupă acum de restaurarea Cetății. Domnia sa a făcut o propunere și a mers pentru consultare la Comisia Națională a Monumentelor Istorice”.
Comisia Națională a Monumentelor Istorice a avizat ridicarea a 10 metri, pentru a se vedea dacă în România există o firmă care să poată pune în execuție acest mod de reconstituire a zidăriei.
Emil Ursu a explicat că propunerea ”prevede ca pe toată lungimea zidăriei incintei exterioare, într-o primă fază, să reconstruim inclusiv crenelurile, bazîndu-ne pe o serie de măsurători făcute de doamna Mariana Șlapac într-unul din volumele publicate de domnia sa”. Mariana Șlapac este arhitect de monumente istorice din Republica Moldova. Potrivit directorului MNB, ”măsurătorile doamnei se bazează pe ceea ce a rămas măsurabil, întreg, respectiv pe cetățile din Republica Moldova, care n-au fost dărmate la 1675”.
Modelul pe care domnul Ursu vrea să îl urmeze l-a găsit în Italia. A spus acesta: ”Este vorba de Basilica din Siponto, un sit arheologic care nu mai păstrează decît, să spun așa, temelia monumentului. Restul a fost ridicat cu ajutorul unei plase, evident, o plasă specială din sîrmă metalică, care conferă, pe de o parte, datele metrice ale monumentului, pe de altă parte oferă un adevărat spectacol – mai ales noaptea arată de-a dreptul impresionantă acea propunere de reconstituire. Acolo e făcut deja”.
A adăugat Emil Ursu: ”Încercăm pe 10 metri, vedem dacă găsim o firmă care să facă chestia asta. Dacă găsim, atunci automat se duce pe toată cetatea. Dacă nu găsim o firmă de România, poate găsim o firmă din străinătate. Vom urma pașii care trebuie. La investiții, în bugetul Consiliului Județean, este prins și acest proiect de reconstituire a zidăriei Cetății de Scaun. Poate dă Dumnezeu și terminăm anul acesta cu proiectarea, ceea ce eu cred că se va întîmpla, și poate în a doua parte anului, eu știu, reficare bugetară, pentru că 10 metri nu cred că o să coste foarte mult”.
