• Nu am întîlnit oameni care să pună sub semnul întrebării pericolul pandemiei. Numai mințile înguste pot spune că este o invenție
• Coronavirusul aduce după această criză de sănătate și o criză economică foarte grea
• Eu cred că trebuie să fim inteligenți, să transformăm această criză într-o oportunitate și să dăm drumul la mari investiții
• Ajutorul de șomaj tehnic pe care l-a primit fiecare salariat în perioada pandemiei este oferit de Uniunea Europeană
• România va beneficia de foarte mulți bani. Totul este să fim și capabili să-i atragem într-o manieră cît mai inteligentă
Sorin Avram: Domnule eurodeputat, am văzut că ați avut ieri o ieșire foarte hotărîtă prin care solicitați Guvernului să aplice imediat patru direcții de acțiune, astfel încît România să reziste din punct de vedere economic. Una dintre direcțiile de acțiune este cea investițiilor. Însă, de ce ați simțit nevoia să faceți lucrul ăsta, pentru că Guvernul spune că face investiții?
Eugen Tomac: Da, consider că la ora actuală trebuie să ne pliem pe niște realități. Iar oricine, indiferent că discutăm de Guvern, Parlament, mediu de afaceri, nu înțelege că vine o recesiune extrem de dură, cu consecințe extrem de grele pentru populație și mediul de afaceri… Pentru că trebuie să privim la o chestiune esențială. Atunci cînd economiile mari precum cea a Statelor Unite, a Germaniei, Franței, Chinei, Italiei, Spaniei, Marii Britanii sînt puternic afectate de pandemie, în mod inevitabil și celelalte economii vor fi afectate. Prin urmare, inclusiv economia românească. Anul acesta, pentru prima dată de cînd există Uniunea Europeană, Uniunea Europeană a suspendat pînă la sfîrșitul anului toate regulile ce țin de echilibrele financiare, tot ce ține de finanțele publice. Prin urmare, eu cred că trebuie să fim inteligenți, să transformăm această criză într-o oportunitate și să dăm drumul la mari investiții. România are o datorie publică mult mai mică în comparație cu Franța, cu Italia, cu Spania, țări care au peste 100% din PIB împrumut. Noi avem o datorie de 40%. Deci, cred că în aceste momente, singurul lucru care ne rămîne de făcut este să încercăm prin propriile forțe să ne consolidăm ca națiune din punct de vedere economic și să atragem bani pe care să-i investim în mari proiecte de infrastructură: autostrăzi, dumuri, poduri, infrastructura irigațiilor… Deci, tot ceea ce ține de dezvoltarea țării și care, la rîndu-i, ajută pentru crearea de locuri de muncă, pentru taxe mai multe în mod real, pentru creșterea productivității. Asta este cheia pentru a preveni acest șoc care oricum se va întîmpla, pentru că nu putem să ne mințim. Coronavirusul aduce după această criză de sănătate și o criză economică foarte grea.
S.A.: Domnule Tomac, la Bruxelles nivelul de îngrijorare e sporit legat de criza economică?
E.T.: Este uriaș, este fără precedent. Criza și măsurile pe care și le-au asumat Comisia Europeană în această perioadă sînt fără precedent. Uitați-vă că Uniunea Europeană va acorda suplimentar, pe lîngă banii pe care-i avem în bugetul 2021-2027, încă 500 de miliarde de euro. Banii vor fi oferiți statelor pentru a putea depăși din punct de vedere economic consecințele acestor efecte. Comisia va da și împrumuturi de 250 de miliarde de euro. Ce va însemna acest lucru? Că din acești bani, Comisia Europeană va putea cumpăra din datoriile statelor sau va putea acorda credite mult mai avantajoase. Pentru că în momentul în care intri ca țară în criză și nu mai poți fi finanțat, banii cu care te împrumuți sînt scumpi, pentru că există acest risc de țară pe care băncile sau organismele financiare internaționale îl iau ca măsură de prudență. Îți dau bani mai scumpi, tocmai pentru că din punct de vedere al capacității tale de a-i returna există niște riscuri. Or, Comisia Europeană se va împrumuta cu acești bani și îi va da statelor mult mai ieftin. Deci, sînt măsuri pe care le ia. Și Comisia Europeană privește cu foarte multă îngrijorare tot ceea ce se întîmplă… De altfel, cred, fără să insist pe această chestiune, că cele mai sănătoase măsuri pe care le luăm la ora actuală sînt cele recomandate, dacă vreți, de Uniunea Europeană. Pentru că ajutorul de șomaj tehnic pe care l-a primit fiecare salariat în perioada pandemiei este oferit de Uniunea Europeană. Banii n-au venit din altă parte, decît de la Uniunea Europeană. Deci, sînt măsuri care s-au luat. Ele trebuiesc însă bine comunicate. Dar, pentru a preveni ceea ce urmează, din punctul meu de vedere, se impun aceste măsuri pe care le-am prezentat, iar una dintre cheile opririi șocului care va veni sînt investițiile. Dacă ne împrumutăm pentru a construi spitale, pentru a face autostrăzi, pentru a construi drumuri expres, pentru a face poduri și tot ceea ce ține de infrastructura mare vom avea de cîștigat pe termen mediu și pe termen lung. Pentru că asta ar însemna să creăm sute de mii de locuri de muncă.
S.A.: Domnule, Tomac, din cele 500 de miliarde, 30 de miliarde înțeleg că ar trebui să fie alocate României? Efectiv, ce trebuie să facă România? A. În primul rînd, sînt acești bani? B. Ce trebuie să facă România să îi ia? și C. Cînd ar putea să îi ia?
E.T.: Da, acești bani vor exista. Comisia deja este în evaluare avansată. Chiar dacă există negocieri în cadrul Consiliului European în ceea ce privește sursa acestor bani și modul cum se vor aloca. Dar, ceea ce este cel mai important pentru noi e că din acești bani vom putea investi în proiecte mari de infrastructură. Că vorbim de construcțția de autostrăzi, că vorbim de construcția de școli, că vorbim de proiecte în economia agricolă… Deci, vor exista programe. Pe lîngă fondurile de coeziune, fondurile care sînt destinate dezvoltării, acești bani vin în plus. România va beneficia de foarte mulți bani. Totul este să fim și capabili să-i atragem într-o manieră cît mai inteligentă. Și, pentru asta, statul trebuie să fie pregătit. Instituțiile au obligația să se reformeze, iar pentru fiecare proiect în parte avem nevoie de oameni responsabili, pregătiți și capabili să facă față acestor oportunități. Pentru că ele vor fi pe o perioadă limitată de timp și dacă depășești termenele nu mai poți atrage banii, nu mai poți implementa proiectele. Și aici e o chestiune unde toată lumea trebuie să polemizeze mai puțin și să facă mai mult.
S.A.: Deci, înțeleg că astea 30 de miliarde sînt pentru viitorul apropiat.
E.T.: Începînd de anul viitor. Începînd din 2021. Banii care vin în clipa de față sînt bani deja angajați. Parte din ei au și ajuns în țară. V-am și spus, unele resurse pe care nu le-am cheltuit au fost redirecționate către aceste priorități care țin de forța de muncă, de piața forței de muncă și ajutorul de șomaj tehnic. Dar, vor mai veni resurse importante, pentru domeniul sănătății, în mod special, pentru achiziții mari din sănătate. Multe dintre ele s-au făcut deja cu fonduri europene. Dar, ceea ce trebuie să înțelegem e că trebuie să fim pregătiți, să fim capabili să atragem acești bani pe care ni-i oferă Uniunea Europeană astăzi.
S.A.: Colegii europarlamentari din alte țări cum privesc problema coronavirusului? Spun că este o chestiune reală sau sînt și acolo voci care spun că totul este o făcătură?
E.T.: Nu am întîlnit oameni care să pună sub semnul întrebării pericolul pandemiei. Numai mințile înguste pot spune că este o invenție. Eu înțeleg că există acest apetit, uneori ușor de digerat, de a cădea în această capcană. Nu există nici un fel de conspirație, nu există nici un fel de interes în a pune sub control social societățile. Nici o minte nu poate accepta, decît o minte bolnavă, că există un asemenea scenariu. Toate economiile lumii sînt afectate de coronavirus. Și pandemia a existat și acum 100 de ani. Gîndiți-vă că acum 100 de ani, peste 50 de milioane de cetățeni au murit pe timpul pandemiei. Sigur, era gripa spaniolă, așa se numea la acea vreme. Dar, a durat trei ani de zile și au fost bolnavi peste 500 de milioane de cetățeni. La fel ca și acum, umblau cetățenii cu măști. La fel ca și acum, oamenii se protejau. Deci, nu sînt lucruri noi. În mod clar, natura își spune cuvîntul, pentru că în ultimul secol omenirea s-a dezvoltat foarte mult și nu prea am avut grijă de mediul înconjurător. Am defrișat ca disperații păduri, mă refer la oameni, am schimbat cursurile apei ș.a.m.d. Și multe alte lucruri care s-au întîmplat fără a ține cont că la un moment dat natura se poate întoarce împotrivă. Implicit, iată, această pandemie. Deci, în felul ăsta o privesc mai degrabă. Și nicidecum nu cred în aceste teorii care sînt nerealiste, n-au nimic în comun. Nu vrea nimeni pe nimeni să distrugă. Sigur, e foarte ușor să spui că unul sau altul este vinovat. Nu sînt adeptul ideii că cineva, în mod intenționat, a băgat în carantină totul globul.
S.A.: Și, o ultimă chestiune, domnule Tomac. Colegii dumneavoastră de la Suceava, viceprimarul Sucevei Marian Andronache și primarul de la Pojorîta, Bogdan Codreanu, și-au anunțat candidaturile. Primul la Primăria Suceava, iar celălalt la președinția Consiliului Județean. Aveți încredere în ei pentru un scor bun?
E.T.: Sînt doi oameni foarte serioși, sînt doi bucovineni de care sînt mîndru că sînt în aceeași echipă. Și domnul viceprimar și domnul primar sînt oameni extraordinari. Cu domnul Marian Andronache construim de ani de zile o echipă extraordinară. Și Bogdan este un lider politic puternic, autentic, pe care se poate baza Bucovina. Deci, sînt doi români cu care poți să ieși oricînd în lume. Și sînt convins că bucovinenii îi vor gira cu încredere. Și, abia aștept să mă reîntîlnesc cu sucevenii în campania din acest an. Pentru că pe lîngă aceste dificultăți prin care trecem, avem, din păcate ăsta e jocul democratic, și două rînduri de alegeri, pe care trebuie să le traversăm cu prudență.