Psihologul sucevean Doina Schipor, conferențiar universitar doctor la Facultatea de Științe ale Educației din cadrul Universității <Ștefan cel Mare>, este de părere că violența în școli a devenit un fenomen îngrijorător, neplăcut și nedorit, care este determinat de cauze multiple. Pentru a opri violența în școli, sindicatele din educație au propus măsuri precum exmatricularea temporară a elevilor, crearea de centre de reeducare, detenție școlară sau amenzi pentru părinți.
Într-o intervenție telefonică la Radio Top, psihologul a declarat: „De obicei, atunci cînd apare violența cauzele vin din partea ambilor participanți la actul de violență. Pe de o parte, cel care agresează are o anumită structură sau pur și simplu acea structură nu este neapărat bazată inițial pe un raport de forță, ci pe o nevoie de a obține poate atenția și ulterior se trece la următorul pas, în care se revendică satisfacerea nevoii chiar și prin comportamente negative. Uneori, atenția negativă pe care o primește un elev este mai bună decît atenția zero, și-atunci acesta este un mecanism. Numai că acest mecanism vine cu riscul ca elevul să descopere acea zonă revendicativă, puterea. Faptul că poate el să domine și să strige mai tare”.
Întrebată de ce nu se revine la exmatriculări și la scăderea notei la purtare, doamna Schipor a răspuns: „Din cauza nivelului la care a ajuns societatea noastră. Eu așa văd lucrurile, pentru că trăim într-o societate în care se vorbește foarte mult despre drepturi. Or, aceste drepturi cînd intră în scenă se negociază. Fiecare parte își susține propriile drepturi cu maxim interes. De aceea, este foarte greu să negociem anumite reguli, norme, care să poată proteja școala, în general. Nu e vorba doar de profesori sau de elevi. Violența în școală atinge toți factorii care există și funcționează într-o unitate de învățămînt. Oricum, ar trebui să apară un set de reguli, astfel încît majoritatea să fie protejată. Cazurile de violență în școală sînt izolate și ele ar trebui urmate de consecințe”.
Totodată, psihologul apreciază că exmatricularea temporară ar reprezenta o măsură cu impact minim și a precizat: „Poate fi o minivacanță pentru elevul respectiv și poate fi interpretată în termeni de managementul comportamentului ca recompensă mai degrabă decît ca pedeapsă”. Profesoara Schipor a completat: „Pe de altă parte, problema poate fi analizată mai degrabă la nivel de sistem. Noi acum judecăm în termeni de extrem, dar dacă am judeca în zona de mijloc poate nu am mai ajunge în extreme. În sensul că un comportament negativ nu apare brusc, ci apare acolo unde se poate, acolo unde au mai existat înainte anumite tatonări, acolo unde a fost testat, de exemplu, comportamentul profesorilor. Aceiași elevi se comportă diferit la profesori diferiți. Poate că aici ar trebui să lucrăm mai mult și să investim în zona de informații, în zona de formare și chiar de dezvoltare personală a profesorului, care să poată evita situațiile extreme. E nevoie să lucrăm mai mult în zona de mijloc pentru a nu se ajunge la extreme”. Psihologul sucevean a conchis: „Pentru extreme trebuie să existe o pregătire anterioară, inclusiv a profesorilor, inclusiv a elevilor, în așa fel încît să putem să acționăm corect”.
