„Monitorul de Suceava” a aflat că femeia care s-a sinucis, de curînd, în Gara Burdujeni, era contabilă la o şcoală din judeţul Botoşani. Foştii colegii spun că aceasta era speriată pentru că, în toamnă, cu ocazia disponibilizărilor anunţate, îşi va pierde postul. N-ar fi exclus ca doamna contabilă, Dumnezeu s-o ierte, să-şi fi luat zilele şi de ruşine. Păi e mai mare ruşinea să-ţi bată obrazul cineva din Guvern. Cred că vă aduceţi aminte că, la începutul acestui an, cînd profesorii, dar şi alte categorii de bugetari, au primit salarii mai mici, un mare reprezentant al Guvernului a ieşit public şi, cu un tupeu ieşit din comun, a dat vina pe contabili. Ruşine! Însă, nu ruşine Dinu Patriciu! Un bărbat în vîrstă de 82 de ani din comuna Valea Moldovei lucrează pămîntul cu o semănătoare, care cred că datează din Epoca Fierului, şi cu un cal. Omul nu-şi lucrează doar propriul teren, ci umblă cu semănatul şi pe la alte gospodării. Să nu credeţi că acesta este un hobby al bătrînului, ci este o necesitate. Fără să umble cu semănătoarea şi cu calul pe la alte porţi, bărbatului în vîrstă de 82 de ani i-ar fi greu să se descurce. Pauză pentru o scurtă povestioară reală: la începutul anilor ’90, un cetăţean american care dorea să investească în judeţul nostru a fost primit de un oficial al vremii care l-a plimbat un pic prin zonă. Americanul a văzut oameni pe cîmpuri care umblau în urma unor cai care aveau legate la spate nişte pluguri din lemn. Americanul a întrebat, foarte serios, dacă aşa se relaxează lumea la noi. Revenind la bătrînul din Valea Moldovei, acesta trebuie acum să se roage ca Puterea să nu-i taie, pe lîngă cei 15 % din pensie, 15% din porţia de hrană a calului şi 15% din semănătoare, iar bucata de metal s-o vîndă la fier vechi ca să facă rost de bani pentru ministerul doamnei Udrea. Ruşine, Dinu Patriciu! Ruşine, Dinu Patriciu pentru că din cauza prostiei pe care ai făcut-o în campania electorală în cazul casetei în care un copil şi-o lua de la domnul preşedinte, contabilii se simt ruşinaţi, pensiile de doi lei ale agicultorilor scad, iar agricultura noastră se face cu semănătoarea din Epoca Fierului.
