Alianța Franceză Suceava este unica entitate de acest tip din țară care are propriul imn. Imnul a fost compus la inițiativa președintelui de onoare al Alianței Franceze Suceava, profesorul universitar doctor Sanda-Maria Ardeleanu. Imnul a fost compus de grupul elvețian ”Sophie de Quay”, iar lansarea oficială a acestuia va avea loc pe 15 martie, la Ambasada Elveției din București, iar duminică, 19 martie, grupul elvețian îl va interpreta în Auditorium-ul „Joseph Schmidt” al Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava, în timpul recitalului pe care îl va susține începînd cu ora 17.00. La Ambasada Elveției va fi reuniunea GADIF, la care vor participa toți ambasadorii țărilor francofone, cu ocazia Zilei Internaționale a Francofoniei și a împlinirii a 30 de ani de cînd România a aderat la Organizația Internațională a Francofoniei. Imnul compus și interpretat în limba franceză de Sophie Loretan şi Simon Jaccard va avea și un videoclip, filmările pentru realizarea acestuia fiind programate să aibă loc la Cetatea de Scaun a Sucevei sîmbătă, 18 martie. Costurile realizării imnului și videoclipului au fost suportate de Alianța Franceză Suceava, Casa Studenților din cadrul USV și Ambasada Elveției la București. Imnul este unul care are ritm și prospețime, și transmite emoție. Este un imn foarte reușit, care te duce cu gîndul la imnurile scrise de vedete ale muzicii pop pentru campionatele mondiale de fotbal, campionate la care România nu ajunge de mult, dar la care Elveția participă mereu și are evoluții cel puțin decente. Imnul începe cu următoarele versuri: ”Fostă Capitală a Moldovei,/ Acest Oraş istoric al României,/ În care cuvintele, notele şterg frontierele/ Celebrînd limba lui Molière” și se încheie cu un pasaj din opereta ”Crai Nou”, interpretat de Sophie în limba română. Referitor la compoziția lor, Sophie și Simon au declarat: „Am dorit să compunem un imn care să fie uşor de cîntat şi de dansat pentru toată lumea (cel puţin refrenul) plecînd de la renumita melodie <Crai Nou> de Ciprian Porumbescu, citată la sfîrşitul cînteculului şi în cupletele finale. Scopul a fost cel de a combina ideile de imn, de cîntec francez şi de instrumente tradiţionale româneşti (vioara şi doba care deschid acest fragment şi care sînt prezente pe toată durata melodiei) cu instrumente tradiţionale ale francofoniei (corn, tubă, trompete). La toate acestea am încercat să punem şi o amprentă modernă, care ne este specifică, pentru a păstra stilul şi sunetul Sophie de Quay”. Suceava, atît Municipiul, cît și Județul, ar trebui să ia exemplu de la Alianța Franceză și să dea comandă de un imn. Ori Municipiul și Județul se pot ruga de alianță să le dea și lor coloana sonoră, după care să caute pe cineva care să compună niște versuri potrivite în limba română.
Versurile imnului în limba română:
Suceava, Suceava
Fostă Capitală a Moldovei,
Acest Oraş istoric al României,
În care cuvintele, notele şterg frontierele
Celebrînd limba lui Molière.
El ne face să călătorim în timp,
Acest Oraş cu personalitate, sub un soare strălucitor,
Vestigiile Cetăţii sale îi spun povestea
Căci aici se vorbeşte inclusiv franceza.
Suceava, Suceava,
Suflu de libertate,
Suceava, Suceava,
Un imn pentru pace.
Leagăn de cultură care deschide serbarea,
În acest Oraş în care se celebrează diferenţa,
Diversitatea e pe deplin onorată
Cu accentele noastre de aici şi din alte părţi.
Bucureştiul, numit şi Paris al Balcanilor,
În această ţară unde de peste 140 de ani,
De la Porumbescu la artiştii de astăzi,
Francofonia se cîntă, se pictează şi se dansează.
Versurile imnului în limba franceză
Suceava, Suceava
L’ancienne capitale de la Moldavie
Cette ville historique de la Roumanie
Où les mots, les notes effacent les frontières
En célébrant la langue de Molière
Elle nous emmène en voyage dans le temps
Cette ville de caractère, sous son soleil brillant
Les vestiges de sa forteresse racontent son histoire
C’est aussi le français que l’on parle sur son territoire
Suceava, Suceava
Un souffle de liberté
Suceava, Suceava
Un hymne à la paix
Berceau de culture qui nous ouvre la danse
Dans cette ville où l’on fête la différence
La diversité est à l’honneur
Avec nos accents d’ici et d’ailleurs
Bucarest que l’on appelle le Paris des Balkans
Dans ce pays, qui depuis plus de 140 ans
De Porumbescu aux artistes d’aujourd’hui
Chante, peint & danse la francophonie.
