Adunarea Eparhială a Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor a strîns într-o sală a Mănăstirii „Sf. Ioan” zeci de preoţi şi mireni. Printre mireni s-a numărat şi preşedintele PDL al Consiliului Judeţean Suceava, Gheorghe Flutur. Probabil că de aceea a dispărut din curtea Mănăstirii panoul uriaş pe care era tipărit un text în care domnul Flutur era aspru criticat, fiindcă nu face demersuri pentru ca Fondul Bisericesc să primească 166.000 de hectare de pădure. În fruntea Fondului Bisericesc Ortodox Român al Bucovinei se află arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, Înalt PreaSfinţia Pimen. Fondul este o fundaţie particulară care nu are nici un drept să intre în posesia a jumătate din suprafaţa împădurită a judeţului nostru. Despre Adunarea Eparhială care a avut loc în urmă cu cîteva zile a scris cotidianul „Crai Nou”, singurul ziar care a avut acces la lucrările şedinţei. Din articolul publicat de cotidianul care este corp, corp de literă, şi suflet alături de Arhiepiscopie rezultă că principala problemă dezbătută a fost cea a pădurilor care ar trebui să intre în raza de acţiune a topoarelor preoţilor. Vorbitorii nu au fost prea aspri în limbaj, pentru că, aşa cum spuneam, în sală se afla şi Gheorghe Flutur. Domnul Flutur nu trebuie supărat şi mai tare, deoarece are un cuvînt greu de spus la Guvern, iar Înaltul Pimen încă mai trage nădejde că acestuia îi va veni gîndul cel bun. Bun pentru fundaţia particulară, evident. Aşadar, preoţii care au luat cuvîntul, inclusiv după ce domnul Flutur a părăsit şedinţa, fiindcă avea treabă în altă parte, şi-au exprimat nemulţumirea că pădurea n-a ajuns în ograda lor. S-a spus ce lucruri minunate s-ar putea face pentru Biserică şi pentru enoriaşi cu banii obţinuţi din exploatarea pădurii. Pentru a demonstra că Arhiepiscopia chiar este alături de credincioşi, un preot a ţinut să arate că au fost construite peste 40 de case pentru familiile care au avut de suferit de pe urma inundaţiilor de anul trecut. Şi că, pentru asta, s-au cheltuit 800.000 de lei: 600.000 de lei din donaţiile enoriaşilor şi 200.000 de lei din banii Arhiepiscopiei. S-a adăugat că dacă pădurea ar fi fost a preoţilor, atunci şi Biserica ar fi fost mai activă în reconstrucţia zonelor calamitate. Dar şi în prezent preoţii au pădure. E drept, nu 166.000 de hectare, ci doar 16.500 de hectare. Este de apreciat gestul Arhiepiscopiei de a construi case pentru sinistraţi, dar trebuie de subliniat că Biserica a contribuit cu doar 2 miliarde de lei, în vreme ce enoriaşii au dat 6 miliarde. Iar enoriaşii sînt mai săraci decît Biserica. Se plînge Arhiepiscopia că a contribuit cu 2 miliarde din puţinul pe care-l are? Însă, slujitorii Bisericii nu trebuie să uite că lăcaşurile de cult sînt puternic sponsorizate din fonduri publice. Ca un exemplu, Primăria Suceava va aloca în acest an Catedralei de pe Mărăşeşti 6 miliarde de lei. Arhiepiscopia a dat 2 miliarde pentru enoriaşi, dar pe de altă parte primeşte zeci de miliarde din banii pe care enoriaşii îi plătesc în contul taxelor şi impozitelor.
Casa Domnului şi casele enoriaşilor
