Dezinvoltură, spontaneitate, naturaleţe şi talent didactic. Doar aşa s-ar putea explica situaţia cadrelor din învăţămînt care, participînd la examenul de titularizare de luna trecută, au obţinut note maxime la proba practică şi note incredibil de mici la scris. Pentru a deveni profesor titular, e nevoie de minim 7. Faptul că numai 36% dintre candidaţi au reuşit asta dovedeşte că titularizarea e un deziderat îndepărtat pentru majoritatea tinerilor ce visează o carieră la catedră. Mai trist e că nici măcar nota 5 nu e chiar la îndemîna oricui. 154 de candidaţi, ceea ce înseamnă peste 28% n-au reuşit să obţină note de trecere. Culmea, ei sînt talentaţii de care vă spuneam. O mare parte dintre aceşti submediocri notaţi la proba scrisă cu note de 4, 3, 2 şi chiar 1,25, cu tot cu punctul din oficiu, reuşiseră să ia la proba practică, de predare la clasă, note de 9 şi 10. Adică ei habar n-au ce predau, dar, la o adică, o fac excelent. Ori atare situaţie este cel puţin la fel de dubioasă precum cea semnalată la evaluarea naţională, cînd un elev de nota 5, 6 a obţinut la examenul de limba română 10 curat. Cum e posibil ca un profesor să se descurce excelent la clasă atîta vreme cît el habar nu are cunoştinţe din materia respectivă nici cît să obţină 4 puncte? Cum e posibil ca un astfel de individ să-şi imagineze că ar putea deveni profesor, că ar putea lumina minţile unor copii, ba mai mult, le-ar putea fi îndrumător, educator? Iar nişte alţii, inspectori, metodişti sau ce-or mai fi, să le şi gireze performanţele cu note mari? Inspectoratul Şcolar al Judeţului Suceava nu şi-a făcut treaba nici la suspiciunile de la evaluarea naţională, cum, cel mai probabil, nu şi-o va face nici acum. Nu are niciun interes să se facă anchete din care să reiasă că sînt probleme în sistem. Inspectoratul e preocupat nu să rezolve eventualele abateri ci să le palmeze, cum se spune în limbaj colocvial. Cîinii latră, caravana trece, noi visăm la nota 10.
