N-are ce să fie foarte înălţător să vinzi bilete de tren. Cu siguranţă, angajatele CFR de la Agenţia de Voiaj nu au mari satisfacţii profesionale. Cîte bilete ar trebui să vîndă sau ce fel de clienţi ar putea avea pentru ca la finalul unei zile de muncă să plece angajata acasă cu sentimentul datoriei împlinite şi motivată pentru următoarea? Nicio şansă, iar rutina sufocă pe oricine, darămite pe o vînzătoare de bilete de tren. Şi totuşi, cred că au şi ele provocările lor. „Daţi-mi, vă rog, tichete de călătorie pentru un grup de 40 de persoane, dintre care 15 minori, dus-întors, pe ruta Suceava – Braşov, cu plecare duminică şi întoarcere joi.” Aşa sună uneori solicitarea unui client. Iar doamna e nevoită să ţină cont de toate variabilele şi ofertele pe care CFR le are. Căci în încercarea de a fi cît mai prietenoşi cu clienţii, CFR acordă mici reduceri pentru diverse situaţii, doar, doar, îi vor fideliza iar activitatea societăţii va deveni mai rentabilă. În ultimii ani, Căile Ferate Române au făcut mari eforturi încercînd să anihileze metoda călătoriei „cu naşul” şi cert este că au înregistrat progrese semnificative. Din păcate, sabotajul asupra CFR nu vine doar din exterior, ci din interior, de la propriii angajaţi. Pe de o parte naşii, pe de altă parte lipsa totală de entuziasm ca să nu-i spun „jemanfişism”. Nu e tocmai în regulă ca o vînzătoare de bilete să nu spună, aşa cum mi s-a întîmplat personal, opţiunile pe care călătorul le are, ofertele cu care CFR încearcă să-l momească. Ne-am prins deja în ce lume trăim, că dacă nu ne ştim drepturile şi nu cerem răspicat respectarea lor ne mănîncă cîinii, dar, oricît de informat ar fi un om, nu e obligat să fi lecturat pe online oferta CFR ca să ştie ce să ceară. Dacă vînzătoarea de bilete vede că mi-e greu să mă hotărăsc în privinţa trenului de întoarcere, ar fi putut totuşi să-mi spună că pot cumpăra un bilet dus-întors, cu reducere, şi deschis. Dar n-am avut eu norocul acesta. Am aflat de ofertă prea tîrziu, de la un amic păţit. Şi uite aşa am mai primit o lecţie: la CFR mergi cu temele făcute că dacă nu zbori şi din tren. Ce n-aş da să fie zborul o alternativă viabilă! Vise plăcute şi bon voyage!
Alina Mihăescu
