
Categoric, în campanie electorală, chiar şi neoficial declanşată, politicienii spun multe. Promit cîte-n lună şi în stele şi au soluţii pentru cele mai năstruşnice proiecte. Să ne amintim autostrada suspendată de la Bucureşti, telegondola de la Suceava, safari park-ul, toate promiţătoare şi spectaculoase dar total fanteziste, total desprinse de realitate. Ca dovadă, nici n-au fost puse în practică. Politicienii, vechi sau noi, se încăpăţînează să funcţioneze pe acelaşi tipar: fac declaraţii, rostesc multe cuvinte, nu transmit nimic. Îi blamează pe cei care au ocupat aceleaşi funcţii pînă acum şi promit că din bube, mucegaiuri şi noroi vor isca frumuseţi. Nu ni se spune cum vor reuşi să facă asta, probabil ca să nu divulge reţeta, dar ni se evidenţiază oportunitatea. Rădăuţiul, una dintre cele mai jalnice localităţi ale judeţului Suceava, este şi una dintre cele mai disputate, cînd vine vorba de alegerile locale de anul viitor. Vreme de un an, delăsarea şi degringolada au pus stăpînire pe oraş, iar politicienii n-au avut capacitatea de a-l scoate la lumină. Cu alte cuvinte, la greu, nimeni n-a fost capabil să facă nimic pentru Rădăuţi. Acum, cînd se apropie alegerile apar iubitorii de glie. Unul cere repararea drumurilor din oraş, altul găseşte că potenţialul acestei localităţi este uriaş, doar că nu a fost exploatat. Nu propune nimeni o soluţie, dar ne proiectează toţi imaginea unui Rădăuţi ce ar putea deveni… motorul economic al Bucovinei. Există o replică de banc ce se potriveşte de minune: „nu mă face să rîd, că am buzele crăpate”. Acelaşi candidat ne aminteşte, pe bună dreptate, cum străzile din Rădăuţi sînt pietruite şi neasfaltate, cum nu există iluminat public stradal iar de camere de supraveghere nici nu poate fi vorba şi cum urbea n-are strategie de dezvoltare. Bun, şi în condiţiile astea poate să vină un primar să transforme acest tîrg de secol XIX, literalmente, în motorul economic al zonei? Poate, doar Chuck Norris, asta ca să-mi permit să fiu la fel de nerealistă ca cei care promit luna de pe cer. Înţelegem cu toţii ce presupune campania electorală, dar puţin realism n-a stricat, domnilor, niciodată.








