Cînd, unde și cu cine învățăm istoria Sucevei?

Mai mulți profesori de istorie suceveni au semnat un memoriu care a fost trimis Ministerului Educației și prin care se solicită acordarea unei importanțe sporite disciplinei pe care ei o predau. Memoriul a fost citit public, dar nu oriunde. A fost citit în cadrul Simpozionului „Ștefan cel Mare și Sfînt, ctitor al neamului românesc”, care s-a desfășurat la statuia ecvestră a lui Ștefan de pe platoul Cetății de Scaun. Evenimentul a avut loc pe 2 iulie 2021, ziua în care s-au împlinit 517 ani de la trecerea la cele veșnice a voievodului, care conform unor sondaje de opinie este văzut de români ca fiind cel mai mare român din toate timpurile. Demersul profesorilor de istorie este perfect justificat în condițiile în care istoria este trecută la capitolul ”și altele”, iar manualele sînt făcute parcă la mișto. Un mișto dintr-ala ieftin. Din discuțiile avute cu unii profesori de istorie am înțeles că evenimentele importante care țin de istoria noastră sînt tratate superficial și, pe deasupra, sînt și amestecate aiurea. Nu cred că profesorii de istorie au pretenția ca Ministerul Educației sau ”România educată” a președintelui Iohannis să aloce ore suficiente cît elevii să învețe despre Comuna primitivă, Epoca bronzului, despre Egiptul Antic și despre Grecia Antică, despre Napoleon și despre azteci. Dar măcar istoria noastră, a românilor, să fie învățată mai bine. Sau copiii și adolescenții măcar să învețe istoria zonei în care s-au născut și trăiesc. Că după ce termină școala oamenii se iau cu altele și nu mai au timp de istorie. Cînd, unde și cine îi învață pe elevii din Suceava istoria Sucevei. Cînd? La unele ore, puține. Unde? Pe la școală, pe la muzeu sau pe la Cetate? Cine? Profesorii dedicați ori părinții. În rest, nimic. Demersul profesorilor de istorie este bun, însă nu trebuie să ne așteptăm ca acesta să se bucure de succes. Prea multă istorie strică. Strică omul de cap, în sensul că înțelege mai mult, își pune întrebări mai multe și are pretenții mai mari. Și, la urma urmei, de ce să înveți istoria azi, pentru că ea oricum va arăta altfel mîine. Și asta pentru că istoria se rescrie chiar sub ochii noștri, după cum o dictează interesele.