În orașul în care unele școli refuză să lase porțile terenurilor de sport deschise în permanență, poate locurile de joacă ar trebui regîndite. În muncipiul Suceava locurile de joacă sînt făcute doar pentru copii cu vîrsta de pînă la 12 ani, să spunem. Locurile de joacă înseamnă o pardoseală de tartan, un tobogan, un leagăn și încă ceva pe-acolo. Însă, copii sînt și cei care au 13, 14, 15 sau 16 ani. Aceștia nu se mai dau pe tobogan și nu se mai leagănă de mult. De exemplu, la Miercurea Ciuc, oraș în care am fost de curînd, locurile de joacă sînt împărțite în două: un loc cu tobogan și leagăn, și unul împrejmuit de un gard unde se află un teren de tartan și un coș de baschet. Pentru amenajarea unui astfel de loc, unde și-ar putea petrece timpul liber în mod activ și adolescenții, dar și cei cu cîțiva ani în plus, nu trebuie foarte mult spațiu. Cum locurile de joacă sînt în imediata apropiere a blocurilor, autoritățile din Miercurea Ciuc s-au gîndit și la confortul locatarilor. De aceea, au afișat un program de funcționare: vara de la 09.00 la 21.00 și iarna de la 09.00 la 18.00. Și coșurile de gunoi din Miercurea Ciuc ar putea să fie importate de Suceava. Locul pubelelor din plastic de la noi ar putea fi luat de cele două pubele metalice montate pe aceeași țeavă. Pentru că în Suceava tot se insistă pe depozitarea selectivă a gunoiului și avem acele buncăre galbene și negre, și la pubele ar trebui ca gunoiul să fie aruncat tot selectiv. La Ciuc, o pubelă are capac și este destinată fracției umede, iar cealaltă, care este prevăzută și cu un fel de scrumieră, este pentru sticle și bucăți de hîrtie. Așadar, Suceava ar putea face două importuri de modele de la Miercurea Ciuc. Municipalitatea nu trebuie să se teamă că sucevenii nu se vor înțelege cu locul de joacă și cu pubelele de la Ciuc, pentru că acestea știu și limba română.