Dacă treci la sfîrșit de săptămînă pe lîngă vreo sală de sport din județ inaugurată cu mare tam-tam de primari și de soboare de preoți vezi că aceasta este goală. Nici o mișcare, în condițiile în care sălile ar trebui să geamă de copii și tineri care-și așteaptă rîndul pentru a intra pe teren. Poate că primăriile din mediul rural care au avut norocul să primească finanțare pentru construirea unor astfel de săli le țin de bune, cum se întîmplă cu ”casa cea mare”. Poate că se bate mingea în spatele sălilor, iar sălile sînt deschise numai la momente foarte importante, așa cum la țară sufrageria se deschide numai la zile de sărbătoare. În rest, sufrageria este locul unde în vitrină stau frumos așezate pahare de lichior, balerina și peștele din sticlă, iar în mijlocul patului stă și-și așteaptă mirele păpușa îmbrăcată în mireasă. Păcat de banii cheltuiți dacă aceste săli de sport nu sînt exploatate. Este goool, dar numai înăuntrul sălilor de sport, și nu în porțile din aceste săli.
În ceea ce privește terenurile de sport din municipiul Suceava și acestea sînt goale la finalurile de săptămînă. Mai toate terenurile de sport ale școlilor sînt închise pentru că există pericolul ca din cer să cadă un drob de sare și să accidenteze pe cineva. De ani de zile tot se ridică în Consiliul Local Suceava problema folosirii terenurilor de sport de către cetățenii orașului în afara orelor de sport ale școlilor, însă deschiderea acestora publicului larg a rămas la latitudinea conducerilor unităților de învățămînt.
Totuși, sălile și terenurile astea ar trebui să fie ale comunităților, și nu ale primarilor și ale directorilor de școli care umblă cu cheile de la acestea în buzunar. În ceea ce privește rețelele de socializare și televiziunile, la acestea programul este non-stop și ai acces oricînd la ele.
