Nu doar veşnicia s-a născut la sat, ci şi mîrlănia. Ca să demonstrez acest lucru am să vin cu un exemplu pe care l-am descoperit citind articolul „Nu întodeauna binele e şi… bine primit” publicat de cotidianul „Crai Nou”. După ce la finalul anului trecut ziarul a prezentat mulţumirile celor din satul Ţibeni cărora Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor le-a reconstruit casele distruse de inundaţiile din 2008, ieri, acelaşi ziar a pus pe hîrtie nemulţumirile unora dintre beneficiarii pomenii. Cea mai revoltătoare mi se pare declaraţia unei femei în vîrstă de 58 de ani al cărei nume nu este important deoarece ca ea sînt mai mulţi ţărănoi care, însă, n-au avut ocazia să fie intervievaţi ori care n-au avut curajul să spună exact ce gîndesc despre actul caritabil de care au beneficiat, oricare ar fi acesta. Aşadar, femeia în vîrstă de 58 de ani din satul Ţibeni, comuna Satu Mare, judeţul Suceava, România, Europa, anul 2010, este următoarea: „Părintele mi-a construit casa, mi-a pus uşi şi geamuri, dar baie nu mi-a făcut. Asta pentru că soţul meu a băut, iar eu am fost la altă religie. La o serie de oameni le-a mobilat casele. Mie nu mi-a mobilat fiindcă nu a avut plăcerea să vină. Deci pe mine m-o dat deoparte. (…)”. Întrebată ce-ar fi făcut dacă nu ar fi fost ajutată de Arhiepiscopie, femeia în vîrstă de 58 de ani din Ţibeni a spus: „Apelam pe la fraţii mei de credinţă. Mă descurcam eu cumva. Casa mea pe care a luat-o apa avea 4 camere, iar asta are numai 3 şi o baie care nu este amenajată”. În primul rînd, preotul din sat a dovedit că are obrazul un pic cam gros din moment ce a tratat problema pe partea religioasă şi nu pe partea umanitară. Pe de altă parte, în cazul în care colegii de religie ai femeii din Ţibeni ar fi venit cu ajutoare în sat îmi închipui că aceştia nu le-ar fi dat nici măcar un capăt de aţă creştin-ortodocşilor. Totodată, dacă bărbatul are bani de rachiu, ar trebui să aibă şi bani de un scaun şi de o masă. Dacă femeii tot nu-i convine că în loc de 4 camere i s-au făcut 3 şi că baia nu este amenajată, atunci de ce aceasta nu a renunţat la casa făcută de Arhiepiscopie şi nu le-a cerut fraţilor ei întru credinţă să-i facă un palat şi să-i tragă la scară o maşină străină aşa cum a văzut ea în fotografiile trimise de fraţii de peste Ocean? Cum nemulţumitului i se ia darul, aşa şi nemulţumitei cu obrazul gros cît şuba cu care ţăranii umblă iarna prin grajduri atunci cînd dau de mîncare la animale ar trebui să i se ia pomana.
