La solicitarea ziarului on-line cotidianul.ro, CURS a efectuat un sondaj de opinie, rezultatele acestuia indicînd faptul că unele dintre principalele instituţii ale statului sînt prăbuşite. Dacă în Preşedinţia României mai au încredere 11% dintre români, în Guvern mai cred doar 5% dintre cei intervievaţi. Însă, cel mai rău şi mai rău stă Parlamentul. Doar 5% dintre români mai au încredere în Senat şi Camera Deputaţilor. Şi cum să nu fie aşa dacă, în România, o ţară pretins democratică, rolul Parlamentului a fost redus la cel de spectator. Ţara este condusă cu ordonanţe emise de Guvern sau cu legi trecute prin Parlament cu ajutorul furtului de voturi. Ce Parlament este acela în care deputaţii şi senatorii sînt puşi să stea lipiţi de scuane în timpul votului sau sînt obligaţi să voteze după cum stă degetul democrat-liberalului Mircea Toader? Paradoxal, dacă încrederea românilor în Parlament este de doar 5%, în parlamentari este de 9%. Pesemne că între înrebarea legată de Parlament şi cea legată de parlamentari a trecut ceva timp, atîta cît să apuce intervievaţii să mai dea un păhărel pe gît şi să înceapă să vadă viaţa în culori mai roz. Înainte de alegerile generale din 2008, forţele politice interesate şi manipulatorii tocmiţi de către acestea au indus în rîndurile populaţiei ideea că parlamentarul ales în mod uninominal va fi mai aproape de cetăţean şi mai interesat să-şi facă bine treaba. Cei care se opuneau votului uninominal erau catalogaţi imediat ca fiind nişte comunişti care se opun reformării clasei politice. Pînă la urmă, uninominalul a fost uninominal doar cu numele, iar clasa politică s-a reformat pe naiba. Ce le-au adus sucevenilor, de exemplu, Gheorghe Coroamă, Dan Gabriel Gospodaru, Eugen Uricec sau Mircea Irimescu? A, nu ştiţi cine sînt acesţia? Păi, sînt parlamentari de Suceava aleşi în sistem uninominal. Eu am înţeles că românii nu mai au încredere în parlamentari şi în Parlament. Dar, înainte de a răspunde la întrebările sondajelor de opinie, alegătorii ar trebui să se întrebe cîtă încredere au în ei. Adică, dacă ei cred că pricep ce se întîmplă în jurul lor, dacă ştiu ce să facă în cabina de vot şi dacă nu cumva şi din cauza lor Parlamentul a ajuns în ultimul hal.
Fiecare alegător are parlamentarul pe care-l merită
