Așteptatele majorări ale subvențiilor europene pentru fermierii români sînt necesare, dar nu și suficiente. Fermierul sucevean Doru Lefter, care este încrezător că demersul europarlamentarilor români privind majorarea subvențiilor pentru români va reuși, susține că eventuala creștere a subvențiilor ar trebui să vină la pachet cu unele măsuri luate de București. Domnul Lefter spune că decidenții noștri nu trebuie să inventeze roata, roata de cașcaval, ci doar trebuie să dea copy-paste legilor din Occident. Acest lucru ar trebui să fie relativ simplu, pentru că dacă nu ei, atunci colegi de partid de-ai lor au dat de-a lungul anilor copy-paste la tezele de doctorat și, deci, se pricep. Fermierul sucevean a dat exemplul Elveției, spunînd: ”Eu am fost anul ăsta într-o vizită în Elveția, unde am văzut că există legislație și există un oarecare tip de respect între diferitele tipuri de categorii sociale care participă la același lanț alimentar. Adică un fermier primește în medie, să spunem, dacă e să luăm litrul de lapte, între 38 și 42% din prețul final. În România, cît ne-am chinuit, prețul pe care-l primește fermierul pe litrul de lapte nu depășește 24-26%”.
Despre ce trebuie făcut pentru ca fermierii noștri, care contribuie din plin la mesele îmbelșugate ale decidenților, să o ducă mai bine și, astfel, să producă mai mult și mai de calitate, Doru Lefter a vorbit cu mai mulți șefi. Însă, abia după aceea și-a dat seama că a vorbit la pereții birourilor acestora. A spus medicul veterinar – fermier Doru Lefter la Radio Top: ”Decidenții noștri, dacă este să vă dau doar situația Sucevei, sînt cei care, cu toate că sînt în politica reprezentativă, nu reprezintă pe nimeni, să ne înțelegem”. Palma asta doare rău de tot. Sau ar trebui să doară. Depinde de ce obraz are fiecare.
A continuat domnul Lefter: ”Nu-mi stă în fire și nu cred că este corect să spun un nume, dar sînt oameni care au calificările cuvenite, sînt oameni care au mandatul politic cuvenit și ar trebui să aibă și mandatul moral cuvenit sau obligația morală cuvenită, ca ducîndu-se acolo, în Parlament, să se ducă cu informația luată de acasă și să încerce să organizeze structura prin care se produce alimentul în România și să spună: <Domnule, există nevoia și există și modelul occidental prin care o societate se dezvoltă echilibrat>”.
Doru Lefter a mai afirmat la Radio Top: ”Eu am avut discuții la toate nivelele, începînd de la Consiliul Județean, ca să spunem așa, chiar cu cei din conducerea Consiliului Județean, apoi am fost la Ministerul Agriculturii, am fost în Parlament, am discutat cu extrem de mulți oameni… Lor le place să le vorbești, dar există și un soi de comoditate, există și un soi de ignoranță, probabil și multă lene, ca să o spunem pe cea dreaptă, în a face ceva efectiv, de a organiza”.
Parlamentarii de Suceava, rătăciți printre atîtea sute de senatori și deputați, nu au nici o putere. În schimb, Gheorghe Șoldan are putere, fiindcă este președintele Consiliului Județean Suceava, dar și pentru că este vicepreședinte la nivel național în cadrul PSD, partid guvernamental care conduce și Ministerul Agriculturii. Domnul Șoldan are ocazia să demonstreze că domnul Lefter s-a înșelat atunci cînd a crezut că a vorbit la pereți. Rezolvînd problemele fermierilor, dacă nu total, măcar parțial, domnul Șoldan poate demonstra că fermierii, reprezentați de domnul Lefter, nu au avut suficientă răbdare pentru a-și vedea satisfăcute solicitările.