Se spune că sportul modelează caractere, că transformă oamenii, că-i întărește și-i înnobilează. Cu cît performanța e mai mare, cu atît sportivul e mai puternic – nu doar fizic, ci și emoțional, psihic. Se bate tare monedă pe aspectul ăsta, mai ales în cazul sporturilor individuale, precum tenisul. Nu oricine e făcut să fie campion. Nu oricine ajunge să fie celebru pentru performanțele sale mondiale. Pe de altă parte, se mai spune că viața înțelepțește, că cine nu are un bătrîn să-și cumpere sau că bine-ar fi să ne dea Dumnezeu mintea cea de pe urmă. Teoretic, la 70 de ani, ar trebui s-o dobîndim cu toții. Și totuși, nu orice bătrîn e o variantă îmbunătățită a persoanei. Există excepții, din păcate. Există oameni în vîrstă care au trăit degeaba, care au îmbătrînit urît și există campioni ale căror putere și performanță au devenit aroganță și invidie. Iar cînd cele două se regăsesc în același om, e foarte, foarte trist. Acest om este astăzi Ilie Năstase care, prin comportamentul său din arenă (că nu-l judecă nimeni nici pentru nopțile petrecute în cluburi de fițe și nici pentru calitatea lor) a artăt lumii întregi, ca și altădată, cine este de fapt. Sancționat și anchetat de Federația Internațională de Tenis după ieșirile verbale de la Fed Cup, Ilie Năstase este convins că n-a făcut nimic reprobabil, că așa se cuvine și că data viitoare ar face la fel. După ce o lume întreagă l-a văzut, l-a auzit și s-a scandalizat întrebat de reporter dacă a luat legătura cu sportivele în cauză, marele crai a răspuns: „Ce să fac cu ele? Una e gravidă, cealaltă e ocupată.” Toate astea, nu pentru că a fost un mare tenisman al lumii, ci pentru că este un om mic, foarte mic.
Alina Mihăescu
