Campania electorală a murit, trăiască campania electorală! Cu scuzele de rigoare pentru cacofonie, voi face referire, la alegerile prezidențiale ale cărui prim tur îl vedem trecut și finalizat așa cum se preconiza. Campania electorală a fost pe lîngă subiect, fără substanță și de prea multe ori de joasă speță, adică așa cum era de așteptat. Potrivit exit-pollurilor, se califică pentru turul al doilea candidații Victor Ponta și Klaus Iohannis, adică așa cum era de așteptat. De atîta predictibilitate, aproape că am putea spune că lucrurile sînt sub control. De fapt, sînt peste sau pe undeva pe acolo, în afara controlului. Incertitudinea în ceea ce privește ocupantul locului trei lasă deschise mai multe variante și îngreunează negocierile pentru turul din 16 noiembrie. E adevărat, după numărătoarea oficială a voturilor, lucrurile vor fi mai clare, iar negocierile durează oricum două, trei zile. Cît despre momentul de bucurie prematură a lui Geoană, e încă proaspăt în mintea tuturor. Nimeni nu și-ar dori să reediteze faza. Să respirăm, dară, adînc ca să-nțelegem. Exit-pollul anunțat la ora 21 anunța situația de la ora 19, iar intervalul orar 19 – 21, se știe, aduce de obicei voturi dreptei. În plus, cele două, trei ore care ne despart de vestul Europei înseamnă voturi din diaspora, care, se știe, se anunță favorabilă dreptei. Deci, nu, lucrurile nu sînt sub control. Dar, apropo de diaspora, aflăm de la Ministerul Afacerilor Externe că a trimis în străinătate 600.000 de buletine de vot. Potrivit cifrelor oficiale, în jur de trei milioane de români trăiesc în afara ţării, dar se estimează că numărul lor este mai mare. Deci cum? Sînt peste 3 milioane, dar le trimitem buletine doar pentru 20% dintre ei? Și asta pe baza experienței de la scrutinul din 2009. Păi cu logica scrutinului precedent, am putea păstra numărul buletinelor de vot pentru românii din străinătate la 600.000 în vecii vecilor, amin, indiferent cîți români vor mai emigra de-acum înolo… sau încoace. Referința la alegerile anterioare își are logica ei, dar să fie ăsta criteriul după care se stabilește numărul secțiilor de votare sau al buletinleor de vot este cel puțin neprofesionist, dacă nu chiar rea intenție. Doar în Italia trăiesc 900.000 de români, iar acolo numărul secțiilor de votare chiar a scăzut față de 2009. Atenție însă, în Australia a crescut numărul secțiilor de vot de la 3 la 5. Oameni buni, Australia e un continent! S-a suplimentat numărul secțiilor cu două, pentru un continent? Ridicol, dar asta este valoarea pe care statul român le-o dă românilor din diaspora. În scurt timp începe iar campania electorală și după cum se vede, lucrurile nu sînt deloc sub control, iar numărătoarea continuă.
Alina Mihăescu






