Înainte de a fi colegul meu de la Radio Top, Florin a fost fratele meu. Fratele meu mai mic cu patru ani. Fratele meu care pînă în clasa a IV-a a luat numai premiul I cu coroniță. Un frate care a venit la radio din primele zile ale acestuia și nu a mai plecat. Și nu a făcut-o pentru că vroia să lucreze cu fratele său, ci pentru că vroia să lucreze la radio. Timp de 32 de ani, Florin a fost prezent aproape zi de zi la Radio Top. Mai puțin duminicile. Florin a făcut știri și a realizat diferite emisiuni. Toți cei care au lucrat la Radio Top de-a lungul timpului, chiar toți, l-au apreciat pentru că era un băiat cu suflet mare și foarte discret. Nu întîmplător, multe dintre mesajele de condoleanțe au venit din partea foștilor colegi. Abia la moartea sa s-a văzut cît de apreciat a fost Florin de oamenii cu care a interacționat cel puțin o dată. Au fost sute de mesaje transmise și pe paginile de socializare, și pe telefon și prin viu grai. Unul dintre cele mai impresionante mesaje a fost de la un prieten comun și sună așa: ”Te rog să mă ierți că nu te sun, dar nu mă pot abține și plîng… Te rog primește așa cele mai sincere condoleanțe! Sînt fără cuvinte! Te îmbrățișez!”. De-a lungul timpului am scris și vorbit public despre mulți oameni mai mult sau mai puțin cunoscuți, care au lăsat multă tristețe în urma lor atunci cînd au plecat la cele veșnice. Însă, cel mai greu este să scrii și să vorbești public despre cei lîngă care ai trăit foarte mulți ani. În cazul lui Florin, 54 de ani ca frate și 32 de ani ca și coleg. Sînt Sorin Avram și le mulțumesc tuturor celor care au transmis condoleanțe la moartea fratelui meu, care mi-a și fost coleg la acest post de radio.
