La prima vedere, cînd vorbim despre Legea Vînătorii, noi, naivii, presupunem că este vorba despre reglementări care protejează cumva vînatul, tocmai pentru a nu se proceda la un măcel general cum le-ar plăcea purtătorilor de puşcă. Ne imaginăm că legea mai taie din instinctul preistoric de a ucide cu sînge rece un animal, cîndva pentru hrană, astăzi, categoric, din plăcere. De fapt, ţeapă, pentru că principalii beneficiari ai Legii Vînătorii sînt chiar vînătorii. Şi pentru că sînt învăţaţi să joace de pe poziţii net superioare faţă de animalul căruia nu-i acordă nicio şansă, iar interesul lor este nu jocul în sine ci rezultatul său, adică uciderea, vîntătorii îşi doresc din ce în ce mai mult ca activitatea să le fie cît mai facilă. Pe măsura bărbăţiei. Ca urmare, au reclamat că, dragă Doamne, cîinii de la stîne omoară iepurii şi căprioarele. De teama concurenţei au solicitat completarea Legii vînătorii şi protecţiei fondului cinegetic cu limitarea numărului de cîini permişi la o stînă. Iar Parlamentarii s-au executat imediat şi au stabilit în această toamnă: la şes, ciobanii pot avea la stînă doar un cîine. La deal sunt permişi doi, iar turmele de la munte pot fi păzite de cel mult trei cîini. Cine nu respectă legea, riscă amenzi de 1.500 de lei. Ca să nu vorbesc urît, voi spune că parlamentarii care au decis asta n-au văzut în viaţa lor o turmă, o stînă. N-au fost în viaţa lor pe munte, n-au făcut vreodată o drumeţie în sălbăticie, ca să înţeleagă cît de cît pericolul animalelor sălbatice şi nevoia de cîini de pază în creierul munţilor. Cînd au aflat despre noua lege ciobanii au fost nedumeriţi: o dată pentru că nu s-ar descurca cu sute de oi şi atît de puţini cîini, apoi ce să facă ei cu cîinii pe care îi au deja? Să-i omoare? Nu pot, pentru că ei nu sînt vînători şi-şi respectă partenerii. Să le dea drumul, să-i fugărească? N-au cum, astfel de cîini sînt destul de periculoşi. Ciobanilor nu le răspunde nimeni la întrebări, cum de altfel, nu ştiu cine-i verifică dacă respectă legea. Păi cu aşa parlamentari care reglemenează oieritul în interesul vînătorilor, ciobanii chiar că trebuie să se apere singuri. Şi n-o pot face decît aşa cum ştiu ei din bătrîni: cu bîte, cu foc, cu cîini de pază. Decît aşa lege ridicolă, mai bună-i legea pădurii.
Alina Mihăescu
