La propunerea Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, Sinodul Mitropolitan al Mitropoliei Moldovei și Bucovinei a decis reînființarea Mănăstirii ”Sf. Gheorghe” – Mirăuți din municipiul Suceava. Aceasta va fi mănăstire de călugări. În dialogul cu unul dintre enoriașii care a scris la rubrica ”Răspunsul ierarhului” de pe pagina arhiepiscopiei, Înalt PreaSfinția Sa Calinic a explicat de ce biserica din centrul Sucevei va fi transformată în mănăstire: „Eu nu transform nimic, ci doar redau istoriei, în măsura în care este posibil, ceea ce a avut. Vechea catedrală mitropolitană a fost dintru început mănăstire, cu stareț si obște, și nu biserică de mir”. Serios? Și numai atît? Așteptam ca Înaltul Calinic născut în urmă cu 65 de ani la Iași cu numele de Constantin Dumitriu să ne dea mai multă lumină. Am încercat să aflu mai multe de la doctorul în istorie veche Emil Ursu, directorul Muzeului Național al Bucovinei, și am aflat. De exemplu, biserica pe care Înaltul Calinic o transformă în mănăstire nu a fost mănăstire. Actuala biserică a fost construită în secolul XVII pe locul fostei biserici din piatră care fusese dărîmată și care fusese mănăstire și Mitropolie a Moldovei pînă la jumătatea secolului XVI, cînd mitropolia a fost mutată la Biserica ”Sf. Gheorghe” a actualei Mănăstiri ”Sf. Ioan”.
Biserica pe care ieșeanul Calinic o face mănăstire urma să fie transformată într-o hală de piei modernă. În timpul Imperiului Austro-Ungar, clădirile fără stăpîn intrau în proprietatea statului, care le vindea. Biserica fusese deja transformată într-o hală pentru prelucrarea pieilor și ajunsese în proprietatea unuia Mirăuță. De aceea îi și spune Biserica Mirăuți, și nu fiindcă aici ar fi fost miruiți domnii Moldovei. Înaltul Calinic nu le spune enoriașilor nici că Biserica Mirăuți a fost salvată de Gimnaziul Greco-Oriental, care a luat-o pentru elevi. Urmașul acestui gimnaziu este Colegiul Național ”Ștefan cel Mare” Suceava. Printre salvatorii bisericii se numără și arhitectul austriac Karl Romstorfer. Apoi, Karl Jobst a făcut pictura cu bani de la Împăratul Franz Joseph. Împăratul apare pictat în postură de ctitor. Dacă nu ar fi fost acești austrieci, ce-ar mai fi transformat Întîi Stătătorul Bisericii Creștin-Ortodoxe din Bucovina în mănăstire? Iarba de pe locul pe care în urmă cu sute de ani a existat Mitropolia Moldovei?
Arhiepiscopul a venit de la Iași nu doar că rescrie istoria Sucevei, ci și să-i schimbe radical arhitectura. Și-acum ”plînge” Înaltul după cele 20 de hectare de teren ale Stațiunii de Cercetări Agricole pe care nu a reușit deocamdată să pună mîna. La rubrica ”Răspunsul ierarhului”, la care unele întrebări par puse chiar de Înaltul Calinic, se aruncă întrebarea de ce nu se face la Suceava Mitropolia Bucovinei. La care Înaltul răspunde: ”Reînființarea Mitropoliei Bucovinei nu se justifică. Mai mult, Suceava nu dispune de spații adecvate pentru o astfel de inițiativă (catedrală, reședință, centru eparhial, săli de conferință, spital etc.). După cum știți, demersul pentru obținerea unui teren pe care să se realizeze un astfel de proiect a fost respins, în favoarea unor așa-zise culturi experimentale”. Le are Înaltul și cu agricultura, observ. Deci, nu că înființarea unei mitropolii nu se justifică, dar nu are Înaltul suficient spațiu de desfășurare. Despre asta e vorba.
Într-un dialog cu doctorul în istorie Emil Ursu acesta a spus: ”Mitropolia nu înseamnă pînă la urmă un număr de clădiri pentru ierarhi sau pentru clerul înalt, cred că mai degrabă înseamnă o structură organizatorică legată de biserică și de teritoriu. Știu că îți trebuie minim două episcopii. Este una la Rădăuți, cred că se mai poate face una și mitropolie se poate face. La Mănăstirea <Sf. Ioan> se construiește un spațiu. Bănuiesc că va fi palat arhiepiscopal sau sediu arhiepiscopal, și atunci de ce dacă ar fi sediu arhiepiscopal nu ar putea fi sediu mitropolitan?”. Referindu-se la imensa Catedrală de pe Mărășești, domnul Ursu se întreabă de ce nu ar putea fi aceasta catedrală mitropolitană și se mai întreabă și ce are Biserica ”Sf. Gheorghe” de la Mănăstirea ”Sf. Ioan”, care este biserică istorică și a fost sediul Mitropoliei Moldovei. Emil Ursu susține și că nu ar fi rău să se reînființeze Mitropolia Bucovinei, pentru că ”este o chestiune de restabilire a unui adevăr istoric. Dacă s-ar reînființa nu am mai auzi atîtea voci care recunosc Crișana, Banatul, Oltenia, dar nu recunosc Bucovina. Ne place sau nu ne place, 150 de ani de ocupație și-au pus amprenta și Bucovina este și ea o provincie istorică a României”. Aceste lucruri trebuiau aflate de suceveni. Măcar să le știe.
