N-o fi România Franţa şi nici Bucureştiul Paris, dar nici foarte departe nu sîntem. M-am întrebat adesea şi care-i faza cu atacatorii din universităţile americane care ies periodic şi deschid focul fără discernămînt, motivaţi de cine ştie ce năstruşnicii. Şi tot adesea mi-am spus, bine că nu s-a luat încă şi la noi metoda. Repet însă, mi-e teamă că nici de asta nu sîntem prea departe. Avem şi noi instabilii noştri, care circulă liber, aparent responsabili de sine. Un individ de 23 de ani, din Stulpicani, băut fiind, a furat arma de vînătoare a tatălui său, a ieşit în grădina casei şi a tras cîteva focuri de armă. Din fericire, n-a fost suficient de beat sau suficient de dement cît să meargă să facă asta într-un loc public, dar am aflat că în el sălăşluieşte un mic Breivik, extremistul norvegian care a ucis zeci de oameni nevinovaţi în numele unei dreptăţi numai de el ştiute. Bucovineanul nostru din Stulpicani a avut şi el un motiv senzaţional care l-a scos de pe şine. Nu l-am aflat, ştim doar că în urma unui conflict în familie, tînărul ebrietat a spart cutia metalică în care era arma deţinută legal de tatăl său şi a ieşit la aer să descarce – puşca şi pe sine. Apoi a plecat în pădure, în codrii seculari ai Slătioarei. L-au căutat numeroase echipaje de poliţie şi un cîine de urmă şi l-au găsit după aproape 24 de ore. Nu pare că s-ar fi liniştit în acest răstimp, pentru că nu s-a întors singur deşi, probabil, îi trecuseră aburii alcoolului iar arma n-a predat-o. Poliţiştii au găsit-o ascunsă la liziera pădurii. Acum individul va fi prezentat instanţei cu propunere de arestare preventivă. Şansele ca el să răspundă cu adevărat pentru faptele sale sînt mici: nu are antecedente penale, nu a făcut victime, aparent nu există reprercusiuni grave ale faptei sale. În atare condiţii, posibilitatea ca el să înţeleagă ce-a făcut şi să nu mai repete este minimă. Sperăm ca măcar acces la armă să nu mai aibă şi să primească, poate, ajutor psihologic. La prima vedere, evenimentul de la Stulpicani pare lipsit de importanţă, dar n-am vrea, zău, să-l vedem din nou în acţiune pe micul Breivik.
Alina Mihăescu
