Adrian Curaj este ministru al Educaţiei într-o perioadă cel puţin interesantă. Ceea ce stă în puterea lui l-ar putea face să rămînă în istorie, pe lîngă Spiru Haret, sau l-ar putea trimite în anonima eternitate, alături de toţi celilalţi miniştri ai Învăţământului de după 1989. Atît numele, cît şi realitatea îl ajută. Învăţămîntul are multe probleme, multe şi deloc mărunte. Dar dacă Adrian Curaj ar rezolva doar una, tot ar rămîne în istorie. Să luăm, de exemplu, în discuţie chestiunea doctoratelor luate pe ochi frumoşi, ca să nu spunem albaştri. Notoriile cazuri care îi pun în atenţie pe Victor Ponta sau Gabriel Oprea şi, de ce nu, ministrul în funcţie al Internelor, Petre Tobă, necesită rezolvare. În ce sens, opinia publică s-a pronunţat deja. De aceea se şi vorbeşte despre procedura de retragere a titlurilor de doctor. În acest moment, ministrul Eduaţiei este singurul care poate retrage titlurile de doctor, acordate prin ordin de ministru. Asta pînă în momentul intrării în vigoare a noilor reguli pivind şcolile doctorale cuprinse în Hotărîrea de Guvern care a intrat duminică în dezbatere publică. Pare deci simplu: e în puterea ministrului Curaj să retragă titlurile dacă există o decizie scrisă a rectorului universităţii în cauză şi cu avizul Consiliului Naţional de Atestare a Titlurilor. Dar ministrul Curaj menţionează că oricine ar fi ministru va putea face asta, de unde suspiciunea că nu e tocmai hotărît s-o facă el. În plus, mai spune ministrul Educaţiei, pînă acum, „n-a existat suficientă voinţă politică pentru a da învăţămîntului un cadru robust şi autonomia necesară. Am avut jocuri politice care au făcut mult rău învăţămîntului românesc. Rezultatele le vedem astăzi şi ne mirăm de ele”. Păi dacă ridicarea unui titlu de doctor e la mîna ministrului, oricare ar fi el, iar ministrul e numit, în principiu, politic, nu tot jocuri politice face? Adică, dacă tot are domnul ministru oportunitatea acum, de ce să o rateze? Pînă la proba contrarie, cred că Adrian Curaj e plin de bune intenţii dar dacă tot nu e decît un tehnocrat şi nici nu mai are mult timp la dispoziţie, ce-ar fi să ne arate concret cum e să conduci un minister fără să faci jocurile nimănui şi să ai şi rezultate?!
