E o săptămână importantă, cu miză, propun s-o începem bine ca s-o şi terminăm aşa. Sigur, binele e diferit în funcţie de opţiunea noastră politică, dar tocmai pentru că dreptate ar putea avea fiecare, să ne bucurăm de faptul că avem libertate de a alege dar mai ales lucruri în comun, care ne bucură pe toţi. Arta e unul dintre aceste lianturi care ne fac viaţa mai bună. Teatrul poate face minuni iar săptămîna aceasta ne aduce premiera primului spectacol produs de Teatrul din Suceava. A trecut un an de la înfiinţarea Teatrului municipal „Matei Vişniec” – rarisim act în România ultimilor decenii. Sucevenii s-au bucurat atunci şi au tot sperat să vadă deschisă stagiunea de spectacole. Mulţi şi-au pierdut răbdarea, criticînd fie conducerea teatrului, fie autorităţile. Greu de crezut că abia după un an de la înfiinţare vom putea paticipa la premiera unui spectacol produs la Suceava, dar explicabil dacă analizăm cu bună-voinţă. O instituţie se bazează pe personal, iar angajările într-un astfel de domeniu nu sînt tocmai floare la ureche. Au trecut luni pînă să avem buget şi organigramă, pînă să se organizeze concursuri de ocupare a posturilor, pînă să avem propriu-zis o trupă de actori. Au trecut luni în care actorii suceveni au jucat în spaţii neconvenţionale tocmai pentru a se apropia de public. Acum sîntem, în sfîrşit, în faţa deschiderii primei stagiuni. Gurile rele găsesc de cuviinţă să numere ban cu ban bugetul spectacolului, să ceară socoteală pentru costuri, suspectînd decizii financiare peste limită de generoase. Nimic rău în asta, atîta vreme cît ai informaţii şi opinii avizate. Să spui doar că spectacolul ce ni se pregăteşte are costuri ameţitoare fără să ştii care sînt, în general, costurile de producţie e uşor. Uşor indecent, rău-intenţionat şi total neproductiv. La orice teatru din ţara asta producţia unui spectacol este de ordinul zecilor de mii de euro – mai puţine sau mai multe, în funcţie de cerinţele scenografului, regizorului şi ale celorlalţi colaboratori din echipa de producţie. Ca-n orice domeniu, dacă vrei calitate trebuie să fii dispus s-o plăteşti. Faptul că tînărul teatru de la Suceava a decis să pună în scenă un prim spectacol lucrînd cu un scenograf premiat UNITER, cu un regizor foarte bine cotat în toată ţara, care culmea, nu produc nici pe departe cel mai scump spectacol al lor, e un semn de respect pentru publicul sucevean. E dovada că se fac eforturi ca premiera teatrului să fie una pe măsura aşteptărilor. Să dăm o şansă celor care încearcă să ne demonstreze asta şi să facem recenzia după. Nu mai e mult: vineri e premiera spectacolului „Tigrul din oraşul nostru”. Ne vedem la teatru!
