Rațiunea ministrului Cadariu, învinsă de nostalgie

Ministrul PNL al Turismului, humoreanul Daniel Cadariu, este unul dintre admiratorii Elenei Udrea, dar și al frunzei acesteia. Cînd te gîndești la brandul de țară, care este frunza, automat faci legătura cu Elena Udrea, pentru că pe timpul cînd aceasta era ministrul Turismului a fost inventat brandul în legătură cu care s-au stîrnit numeroase comentarii. Cele mai multe negative. În cadrul unei emisiuni la postul public de televiziune, humoreanul a declarat despre frunză: „Este în vigoare. S-au cheltuit acum 10-12 ani 30 de milioane de euro, bani europeni. Este în proprietatea ministerului, stă nefolosit de atunci. (..) Nu e folosit aproape deloc”. Domnul Cadariu a adăugat că a emis un ordin de ministru prin care toate cele 18.300 de unităţi turistice clasificate să afişeze brandul de ţară, iar în prezent este în pregătire un al doilea ordin, care stabileşte unde va fi acest logo amplasat şi ce dimensiuni trebuie să aibă. Domnul Cadariu are într-un fel dreptate: s-au cheltuit, totuși, niște bani, și nu puțini, și ar fi păcat de ei. Însă, ar fi fost mai bine dacă domnul Cadariu s-ar fi gîndit: oare frunza asta chiar descrie România turistică? Oare nu ar fi fost normal ca domnul ministru să inițieze un concurs cu premii modice la care să poată participa firme din domeniul creației, dar și alți oameni cu idei? Cu siguranță că s-ar fi găsit ceva mult mai reprezentativ decît frunza doamnei Udrea. Apoi, să scoți frunza Elenei Udrea din lada cu zestre și să o fluturi prin toată țara este o greșeală din punct de vedere politic, în contextul în care doamna are probleme mari cu legea. Însă, în cazul domnului Cadariu nostalgia a fost mai puternică decît rațiunea. Daniel Cadariu își aduce aminte de vremurile cînd Elena Udrea era pe val, iar valul o aducea pe la Gura Humorului și pe la Voroneț de Sărbătorile de Iarnă sau de Paști. Domnul Cadariu probabil că oftează aducîndu-și aminte cum doamna Udrea era întîmpinată de colegii lui de partid de ieri și de azi cu ouă roșii și produse tradiționale, și era tratată ca o prințesă. Ce vremuri. Vremuri de neuitat pentru cel care stă astăzi pe același scaun pe care a stat doamna Udrea.