În judeţul Suceava e plin de Ştefan cel Mare şi de Bucovina. Străzi, şcoli, produse lactate şi biscuţi se numesc „Ştefan cel Mare” sau „Bucovina”. Timid îşi face loc cîte un Mihai Eminescu, un Petru Rareş sau un Dimitrie Cantemir. Pentru cei care au deschis mai tîrziu aparatele de radio, dar şi pentru elevii care nu prea deschid cartea, o să deschid eu goagălul despre care vorbea primul semianalfabet al ţării şi am să culeg cîteva date despre Dimitrie Cantemir. Cantemir a fost primul român ales ca membru al Academiei din Berlin. Se întîmpla în 1714. În opera lui Cantemir, influenţată de umanismul Renaşterii şi de gîndirea înaintată din Rusia, s-au oglindit cele mai importante probleme ridicate de dezvoltarea social-istorică a Moldovei de la sfîrşitul secolului al XVII-lea şi începutul secolului al XVIII-lea. La solicitarea Academiei din Berlin, Dimitrie Cantemir a scris „Descriptio Moldavie”, cea mai cunoscută lucrare a sa. Aceasta cuprinde trei părţi: prima este consacrată descrierii geografice a Moldovei. În partea a doua a lucrării sînt trecute organizarea politică şi administrativă a ţării. Partea a treia se referă la limba vorbită în Moldova. Mai trebuie de spus că Dimitrie Cantemir a fost primul nostru cărturar care a făcut cercetări cu privire la etnografie şi folclor. Într-o poziţie publică exprimată prin intermediul unui cotidian local, profesorul Silvestru Pînzariu de la Colegiul Tehnic „Laţcu Vodă” din Siret spune aşa: „Odinioară, în incinta Colegiului Tehnic Rădăuţi se afla un frumos bust al lui Dimitrie Cantemir şi mă întrebam de ce oare nu este plasat pe un soclu în faţa şcolii, iar la intrare să scrie: „Colegiul Tehnic „Dimitrie Cantemir” Rădăuţi”. Păi, stimate domnule profesor, ce au în comun politica, administraţia, etnografia şi folclorul cu matematica, fizica, strungul şi şurubul de 14? Şi-acum am să fi mai direct: Colegiul Tehnic din Rădăuţi nu se numeşte „Dimitrie Cantemir” pentru ca să te Cantemiri dumneata, domnule profesor.tab miercuri 3 feb
