După decenii şi o boală lungă, Societatea Termica şi-a dat duhul. Destinul termoficării sucevene a trăit anul acesta un moment de „cotitură”, în sensul că pentru sucevenii abonaţi la sistemul centralizat de termoficare e aceeaşi Mărie cu altă pălărie. Se vorbea în vară că odată ce Termica nu mai e, nici tradiţionala sistare de apă caldă a lunii august nu va mai exista. Ei, aşi! A fost mai scurtă, dar a existat. A venit frigul şi ne pregătim de marea încercare. Pentru prima dată la butoane nu va mai fi Termica, ci Thermonet. Dincolo de faptul că nu e o societate de stat, pentru abonaţi nu se anunţă mari schimbări. Cu ani în urmă, cînd Termica abia începea să dea semne de boală, sucevenii descopereau alternativa încălzirii cu centrală proprie. Debranşarea de la sistemul centralizat de termoficare a devenit în timp o opţiune tot mai agreată şi chiar dacă nu a fost acesta motivul prăbuşirii Termica, fenomenul debranşării a contribuit şi el la drumul lin spre faliment. Pentru ca varianta centralei de oraş să fie viabilă, cu siguranţă e nevoie de cît mai mulţi abonaţi şi totuşi numărul acestora a scăzut semnificativ. În momentul de faţă, mai puţin de jumătate dintre familiile care trăiesc în municipiu mai sînt racordate la sistemul centralizat, dar, probabil, suficiente cît să merite o astfel de afacere. Greu de crezut că Thermonet nu şi-a făcut nişte calcule atunci cînd a decis să lupte pentru administrarea reţelei de termoficare de care, acum, după ce a cîştigat licitaţia, se plînge că e vai mama ei. Asta o ştim cu toţii de multă vreme: starea reţelei este sub orice critică şi e nevoie de mari investiţii. Reprezentantul Thermonet a dat de înţeles că ştie foarte bine cu ce probleme are de-a face, ba a găsit, se pare şi rezolvarea. În aproximativ doi ani am putea schimba reţeaua, investiţie pentru care ar fi nevoie de vreo 50 de milioane de euro. Cu alte cuvinte, dacă inventăm cumva banii ăştia, societatea Thermonet face un business bun, cu o reţea nouţă, reparată pe banii oraşului. Dacă nu-i găsim, societatea Thermonet face tot un business bun, doar că pierderile de pe reţea cauzate de starea lor proastă vor fi suportate de populaţie, ca şi pînă acum. Asta se cheamă, în accepţiunea aleşilor noştri locali, că susţinem mediul privat. Dar mai înseamnă şi că dacă pierderile vor fi în continuare suportate de familiile racordate la sistemul centralizat care sînt tot mai puţine, costurile per capita vor fi mai mari. Şi-apoi, de unde 50 de milioane de euro la bugetul local?
