Satisfacţia jurnaliştilor obţinută în urma unui avertisment devenit realitate este întotdeauna amară. E foarte neplăcut să spui „Ţi-am, zis eu!” pentru că asta înseamnă că cineva a observat, a înţeles consecinţele, a avertizat public şi n-a fost luat în seamă de autorităţi, cel mai probabil, pe motiv că ele-s mai deştepte. Ei bine, cînd se întîmplă ceea ce jurnalistul a prezis, tocmai se dovedeşte că autorităţile ori nu-s deloc deştepte, ori ne ignoră, ori amîndouă. De data aceasta a durat 2 ani de la data avertismentului pînă la cea a prăbuşirii unui zid, parte dintr-un imobil al Primăriei. S-a întîmplat în acest weekend. Peretele unei locuinţe sociale vechi de peste 100 de ani, din cartierul Burdujeni a căzut peste o casă învecinată şi ca să fie tacîmul complet, aceasta era şi recent renovată. Dintr-un mare noroc, nimeni n-a fost rănit. Spun mare noroc pentru că doar în imobilul Primăriei locuiau 13 persoane- trei familii cu şase copii. Primăria spune „Slavă Domnului” şi caută alternativă, numai că lucrurile nu sînt deloc atît de simple. Televiziunea Intermedia a făcut în ianuarie 2014 un material prin care semnala tocmai pericolul care planează asupra acelor familii şi aşa amărîte. Tot atunci, vecinii asistaţilor social au depus o sesizare la Primărie prin care au semnalat că de pe zid se desprind cărămizile. Se vede treabă că n-au contat nici cît negru sub unghie atîta vreme cît nu s-a luat nicio măsură. Acum, cînd zidul s-a prăbuşit, aşa cum era de aşteptat, presa a cerut reacţia autorităţii locale. Domnul primar a declarat că edificiul cu probleme va fi demolat, iar proprietarul casei învecinate va fi despăgubit. Nu vreau să-mi imaginez cum ar fi sunat declaraţia edilului dacă acest incident s-ar fi soldat cu victime. Oricît de senzaţionale ar fi subiectele negative pentru presă, am fi cu toţii mai bine dacă aceste umile avertismente ar fi luate în calcul. Nu pentru că le dă presa, nu despre orgoliu este vorba, ci despre receptivitate la nevoile cetăţenilor.
Alina Mihăescu
