Armonizarea specializărilor şcolare cu piaţa muncii nu s-a ridicat niciodată în România peste nivelul formei fără fond. Nu a însemnat niciodată nimic mai mult decît un obiectiv, scris pe hîrtie sau rostit, al unei directive sugerate de unii. Concret, de ani buni de zile, marea problemă a economiei româneşti este lipsa locurilor de muncă cu toate consecinţele sale: forţă de muncă activă subdimensionată raportat la numărul pensionarilor, salarii mici, muncă la negru şi şomaj cît încape. Suceava excelează la toate, dar mai ales la nivelul salariilor mici şi al numărului de şomeri. Una dintre categoriile cele mai defavorizate cînd vine vorba de găsirea unui loc de muncă este cea a tinerilor. Problema economică însă, este dublată de una care ţine de educaţie, de formare personală şi de atitudine faţă de sine şi de societate. Tinerii noştri nu doar că nu au un loc de muncă, dar nici nu-şi ocupă timpul liber pe care-l au la dispoziţie cu ceva util. Cu alte cuvinte, foarte mulţi dintre ei nu au, de fapt, nici o activitate: nu studiază, nu urmează niciun curs de formare profesională sau reorientare, n-au propria afacere. De voluntariat, nici nu poate fi vorba. O demonstrează un studiu al Comisiei Europene din care reiese că rata tinerilor între 18 şi 24 de ani din România, care nu au nici un fel de activitate, este de 16 la sută, peste media UE de 13 la sută. Colac peste pupăză, în perioada 2007 – 2012, România este statul membru cu cea mai mare reducere a investiţiilor în educaţie, cu 40 la sută. Una dintre principalele concluzii ale analizei privind ocuparea forţei de muncă şi situaţia socială în Europa, este că ţările care oferă locuri de muncă de calitate şi care investesc în capitalul uman s-au dovedit a fi mai reziliente în faţa crizei economice. De aceea avem nivelul de trai pe care-l avem. Stăm şi aşteptăm să vină poate investitorii străini să ne salveze, poate Uniunea Europeană să ne sfătuiască în privinţa competenţelor ce ne-ar putea spori productivitatea şi poate, cu puţin noroc, chiar să ne cadă o pară mălăiaţă.
Alina Mihăescu
