Toate cele trei cotidiane locale au publicat, în ediţia de ieri, pe prima pagină, cîte o bombă. De fapt, a fost o bombă mare împărţită, frăţeşte, în trei. „Crai Nou”: „Sucevenii sînt în pericol de a nu avea apă caldă şi încălzire la iarnă!”. „Monitorul de Suceava”: „Dificultate – Investiţiile Primăriei Suceava, blocate din cauza datoriilor Termica. Accesul la creditul de 500 de miliarde de lei vechi de la „Dexia Bank” a fost blocat din cauza datoriilor imense ale municipalităţii către societatea de termoficare”. „Obiectiv de Suceava”: „Pentru a scăpa de datoriile către Termica S.A., Consiliul Local va transfera 155 de hectare de teren în proprietatea societăţii”. Deci, cînd auzi cum îţi bubuie în cap asemenea bombe îţi rămîn micii în gît şi muzica populară în urechi. Mă refer la micii băgaţi la ghiozdan în centrul comunei Suceava în timpul parangheliei organizate zilele trecute şi la muzica populară zbierată în boxele amplasate în bătaia fumului de grătare. În urmă cu puţin timp, primarul Ion Lungu şi-a prezentat bilanţul primului său an de „guvernare” din cel de-al doilea mandat. Evident că bilanţul a fost plin de împliniri măreţe. Însă, domnul Lungu nu doar s-a fudulit cu ce-a făcut domnia sa pentru aceste meleaguri încărcate de istorie, binecuvîntate de Dumnezeu şi cîntate de cîntăreţii de muzică populară care au primit titlul de cetăţean de onoare al Sucevei. Ion Lungu a vorbit şi despre nemîmpliniri. Primarul a spus că, din nefericire, nu a reuşit privatizarea producătorului şi furnizorului de agent termic, „Termica” S.A., şi a adăugat că ar mai fi cîteva chestiuni minore: o groapă prin asfalt, pe ici, pe colo, şi cîţiva cîini comunitari. Numai că problema apei calde şi a încălzirii este o problemă cît se poate de importantă şi de gravă, cîinii comunitari sînt cu duiumul, iar majoritatea străzilor sînt ciuruite de parcă pe deasupra comunei noastre ar fi trecut aviaţia germană care a bombardat Ploieştiul în cel de-al doilea război mondial. Ion Lungu ar putea juca liniştit rolul comisarului Moldovan care, cu puţin timp înainte de a-şi da duhul, a fost întrebat: „Ce-i cu tine? E grav?”. Răspunsul comisarului Moldovan a fost: „Un fleac. M-au ciuruit!”.
