Liderul sindicatului din învăţămînt „Spiru Haret” Suceava, profesorul Constantin Cernica, este un tip foarte atent cu colegii săi. Dacă n-ar fi nu s-ar povesti că săptămîna trecută, mai exact joi, 18 martie, domnul Cernica i-a scos la o masă pe aproximativ 200 de sindicalişti. Dar cum masa fără discuţii e ca nunta fără bătaie, profesorul Cernica a făcut şi o scurtă şedinţă în care s-a vorbit despre calendarul acţiunilor de protest viitoare. Însă, un calendar care nu seamănă cu cel stabilit de conducerea centrală a federaţiei sindicale. Informaţiile ar fi putut fi comunicate şi telefonic sau prin mail şi nu ar fi trebuit ca profesorii din comuna Dorna Arini, de pildă, să bată un drum de peste 100 de kilometri pentru a fi prezenţi la întîlnirea organizată de Constantin Cernica la Fălticeni. Dar domnul Cernica de aia este mare şef de sindicat: ca să ştie cînd au nevoie profesorii să iasă un pic din spatele catedrelor pentru a se aerisi şi pentru mai socializa cu dascălii din toate colţurile judeţului care-i întins mai ceva Postul Paştelui. Discuţiile şi masa de la care au lipsit felicitările şi dansul au avut loc la restaurantul „Parc”. Pentru serveală, cei aproximativ 200 de profesori n-au trebuit să scoată nici un ban din buzunar. Mare domn mai e domnul Cernica ăsta! Ce paradox: profesorii o duc rău în această perioadă, dar sindicatul o duce bine şi-şi permite să plătească o serveală destul de costisitoare. Dar poate că sindicatul e şi el rupt în fund ca un profesor, iar Constantin Cernica a reuşit să se învîrtă de nişte sponsorizări. Dacă-i aşa, bravo lui, bravo şefului sindicatului! De ce bravo? Pentru că această perioadă este foarte grea şi pentru sponsori şi de aceea este aproape imposibil să găseşti pe cineva dispus să plătească o masă pentru 200 de persoane. Domnul Cernica a organizat întîlnirea de la Fălticeni de dragul profesorilor, dar mai ales de dragul guvernanţilor. Spun asta pentru că liderul de sindicat Cernica i-a ţinut departe de Suceava pe profesori chiar în ziua în care la noi în oraş se afla o delegaţie guvernamentală care-l avea în frunte pe primul ministru Emil Boc. Constantin Cernica a făcut acest lucru degeaba pentru că joi, 18 martie, nu mai era zăpadă şi, deci, de unde bulgări să arunce profesorii în domnul mic-ministru? Prin ceea ce a făcut, domnul Cernica a demonstrat încă o dată că este aproape de profesori, dar mult mai aproape de cei aflaţi la putere, aşa cum face de 20 de ani încoace. Bravo, domnule Cernica! Ruşine, domnule Patriciu!