Ocolul bălţilor în 80 de zile
Primăvara e întotdeauna binevenită datorită abundenţei de culoare şi parfumurilor cu care soseşte. Cu regret spun că „boemul” Fălticeni din urmă cu o sută şi ceva de ani nu mai are iernile de altă dată, care să te facă să aştepţi anotimpul florilor. Nici primăverile de acum 30 de ani nu mai sînt. Pe vremuri, primăvara, „oraşul florilor” era înconjurat de flori de măr şi de cireş, şi de zumzet de albine. Albinele continuă să zumzăie, dar livezile s-au împuţinat, iar florile de măr de pe dealurile Spătăreştilor, Ţarnei Mari sau Şoldăneştilor nu mai sînt atît de multe.
Îmi amintesc de anii copilăriei cînd aşteptam cu nerăbdare sărbătoarea Mărţişorului, cînd migăleam felicitări îmbogăţite cu petale de flori de zarzăr, cireş sau vişin, sau de cei ai adolescenţei, cînd căutam ore întregi la raionul de artizanat al magazinului general mărţişorul perfect.
Şi, totuşi, primăvara, Fălticeniul revine la viaţă. Anual sînt plantate în acest anotimp 700.000 – 800.000 de flori ornamentale. Pe de altă parte, la Fălticeni, primăverile aduc ceva din tristeţea toamnei. Dacă prin alte părţi ale ţării iarna e ca vara, la Fălticeni primăvara e ca toamna. La Fălticeni, primăvara pleacă lebedele. Trist, pentru că timp de trei-patru luni pe salba de iazuri de pe latura de nord-est a oraşului poţi admira adevărate spectacole oferite de lebăda albă. În această iarnă, pe firul de apă rămas neîngheţat, spectacolul a fost deosebit pentru că a fost prezentat de peste 50 de „artiste”.
Şi dacă tot am ajuns la iazuri, primăvara la Fălticeni înseamnă pescuit. Începînd din martie, crapul începe „să mănînce” din undiţa pescarilor. Mai după o salcie, mai prin stufăriş, să nu te vadă paznicii iazurilor, în urbea de pe Şomuz se pescuieşte. Şi nu de ieri de azi, ci de pe vremea cînd Sadoveanu, elev al Gimnaziului „Alecu Donici” fiind, a început să dea ocol bălţilor Şomuzului şi celor de la Nada Florilor.
Silviu Buculei
Corespondent Monitorul de Suceava în zona Fălticeni
