Directorul Muzeului Național al Bucovinei, Emil Ursu, susține că este necesară schimbarea ghidajului la Cetatea de Scaun a Sucevei, după apariția unor noutăți într-o carte a arheologului și istoricului medievist Adrian Andrei Rusu, de la Institutul din Cluj. Într-o intervenție telefonică la Radio Top, directorul a explicat: „Ceea ce numim noi astăzi Cetatea de Scaun a Sucevei este, de fapt, Castelul Cetății. Zidurile exterioare erau în zona cunoscută sub denumirea de <Cîmpul Șanțurilor>, deci mult mai încolo. Mai exista un rînd de ziduri, care în Evul Mediu cu siguranță au fost înalte. Ulterior, au fost dărîmate. În 1675 o dată și ulterior s-a cărat multă piatră de acolo și prima dată s-a cărat piatră dinspre exterior spre interior. Arheologic, pe <Cîmpul Șanțurilor> s-au găsit de-a lungul timpului Casa Cristina și Casa Domnească, denumite generic așa, precum și ruinele unei biserici de care nu mai vorbește nimeni. Biserica avea 273 de morminte și în inventar apăreau și textile arheologice. Asta înseamnă broderii făcute cu fir din argint aurit, parte din ele. Mormintele au fost săpate și probabil că o parte au rămas pe teren. Săpăturile sînt din anii `52-54` ai secolului trecut. Piesele s-au dus la București. Ceva ceramică, cahle… Piesele metalice au rămas în Suceava, însă textilele au plecat toate la București. În epoca Ștefan cel Mare, în Cetate s-au produs modificări foarte importante și în cimitirul bisericii nu se înmormîntau decît persoane foarte importante”.
Potrivit domnului Ursu, Andrei Rusu a demonstrat că atît Casa Cristina, cît și Casa Domnească sînt palate domnești. De asemenea, arheologul amintește în carte de turnul-locuință din Cetatea de Scaun, care nu a fost pus în evidență la ultima restaurare. Directorul a arătat: „Ar fi fost interesant, pentru că intram în rîndul fortificațiilor europene cu o cetate care începe de la un turn-locuință și se dezvoltă în jurul lui”. Emil Ursu a mai spus, la Radio Top, că se gîndește la introducerea unei aplicații bazate pe realitate augmentată în Cetate și că va aborda acest subiect într-o întîlnire pe care o va avea duminică, 24 iulie, cu arheologul de la Cluj. Emil Ursu a subliniat: „Practic, ai ruina, mergi în zona <Cîmpul Șanțurilor> și pe telefon vezi ce ar fi fost în Evul Mediu. Ar fi interesant de reconstituit toată zona aia, pentru că este spectaculoasă. Există o fotografie de pe <Cîmpul Șanțurilor> în care apar trei cavouri cu cărămidă. În Evul Mediu nu oricine avea așa ceva. Mai mult decît atît, unul din slujitorii de încredere ai Mariei de Mangop a fost înmormîntat în cimitirul bisericii”.








