Campionatul European de Fotbal din Germania din 2024 a consemnat nașterea unei Naționale a României neînfricate. O Națională lipsită de fotbaliști care joacă la cele mai tari echipe din cele mai importante campionate din Europa, dar care atunci când îmbracă tricoul României își pun la treabă tot talentul pe care l-au moștenit și l-au lucrat la antrenamente, și care lasă pe gazon ultima picătură de transpirație. În Germania, România a prezentat o echipă neînfricată, care nu s-a lăsat impresionată de numele de pe tricourile adversarilor, de cotele caselor de pariuri, de titlurile din ziare, de pesimismul manifestat de milioanele de selecționeri de acasă și de comentariile acide ale analiștilor din studiourile tv.
Faptul că o Națională considerată mică într-o lume fotbalistică în care, spune-se, nu prea mai există echipe mici, s-a încăpățânat să ajungă la Campionatul European a dat semnalul deșteptării printre românii împrăștiați prin toată lumea. Naționala a reușit performanța de a aduna la un loc români indiferent de vârstă, religie, condiție socială și afinități politice. Unii dintre cei prezenți pe stadioane ori în fața micilor ecrane nici nu erau atât de pasionați de fotbal, însă au fost ”atrași în cursă” de cei apropiați care iubesc acest sport, ori s-au lăsat duși de val pentru a auzi vorbindu-se românește în jurul lor, pentru a vedea o mare de tricouri galbene strigând pe o singură voce ”România” ori pentru a auzi imnul Țării lor cântat de zeci de micii de suporteri.
Naționala României a reușit să unească pe stadioanele și pe străzile din Germania, pe terasele și prin piețele din România, și prin barurile din Anglia și din Spania muncitori și intelectuali, bugetari și angajați la privat, bogați și oameni obișnuiți, frumoși și urâți, deștepți și mai puțin deștepți, cu toții români.
Cine a fost măcar la un singur meci al României de la Campionatul European poate depune mărturie că românii prezenți acolo se comportau de parcă s-ar fi cunoscut între ei, ca și cum ar fi trăit cu toții în bună înțelegere în același cartier de ani buni.
Numai că ceea ce a reușit să creeze Naționala de fotbal în vară a fost distrus în sezonul de toamnă-iarnă de Politic. Din cauza unor indivizi care au acaparat instituții ale statului în scopuri personale și de grup, a unor legi interpretate după bunul plac și a promovării în spațiul public a unor personaje dubioase ori lipsite de minte, au ajuns să se certe între ei cei care muncesc în străinătate cu cei care muncesc în Țară, bugetarii cu angajații la privat, tinerii cu cei mai puțin tineri, cei care au citit multe cărți cu cei care au vizionat multe videoclipuri pe TikTok, ș.a.m.d.
România este ”spartă” în zeci din România și nimeni nu are forța, capacitatea și autoritatea pentru a ”lipi” toate aceste Românii. Nimeni nu-i poate împăca pe români cu românii și nu le poate reda sentimentul că formează un popor, cu bune și cu rele, care prin talent și prin muncă poate realiza lucruri frumoase și se poate plimba cu fruntea sus prin lume. Nimeni în afară de sport, în general, și de Naționala de fotbal, în special, o Națională care nu este perfectă, dar care a demonstrat că are capacitatea de a uni.
Naționala de fotbal a României este singura capabilă să unească zecile de Românii existente. Dacă mâine ar fi un Campionat European sau Mondial la care ar participa și România tare bine ar fi.
Hai România și la mulți ani, oriunde te-ai afla!
Sorin Avram
(Comentariu scris și pentru cotidianul.ro)