Cu ocazia inaugurării, la Siret, a Muzeului de Istorie – Memorialul Holocaustului Evreilor din Bucovina, președintele Congresului Evreiesc Mondial, Ronald Lauder, a transmis un mesaj, care a fost citit de Stelian Nistor, Suveran Mare Comandor al Ritului Scoțian Antic și Acceptat din România. Totodată, Stelian Nistor le-a conferit cele mai înalte distincții ale Ritului președintelui Consiliului Județean, Gheorghe Flutur, și directorului Muzeului Național al Bucovinei, Emil Ursu. Muzeul a fost făcut de muzeul care se află în subordinea Consiliului Județean. Au mai vorbit Gheorghe Flutur, Emil Ursu, primarul Siretului, Adrian Popoiu, primarul de Suceava, Ion Lungu, dar și Cătălin Nechifor, fost președinte al Consiliului Județean Suceava, în mandatul căruia a început proiectul.
Printre numeroșii invitați din țară și străinătate s-au numărat Guvernatorul Regiunii Cernăuți, vice-ambasadorul Marii Britanii în România, Rebecca Shah, și Luca Niculescu, secretar de stat în cadrul MAE și coordonator național pentru procesul de aderare a României la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE). Au participat la evenimentul de la Siret și Alexandru Avram, director în cadrul Muzeului Yad Vashem, președintele Comunității Evreiești din Suceava, Sorin Golda, și rabinii de la Cernăuți și de la Iași. Au fost și multe oficialități locale, printre care prefectul Alexandru Moldovan, administratorul public al județului, Irina Vasilciuc, și deputații Ioan Balan și Bogdan Gheorghiu. Au fost prezenți și decanul Facultății de Istorie, Florin Pintescu, și inspectorul de istorie din cadrul Inspectoratului Școlar, Daniel Hrenciuc.
Expoziția permanentă a Muzeului de Istorie Siret îmbină afișajul clasic cu cel modern, cu tehnologii vizuale, inclusiv inteligență artificială generativă. Aceasta cuprinde preistoria zonei Siret, genealogia primilor domni ai Moldovei, atunci cînd capitala era la Siret, costumul de femeie descoperit în timpul cercetărilor arheologice de la Biserica Nașterea Sfîntului Ioan Botezătorul, Siretul în epoca modernă, o reconstituire a unui interior de locuință din secolul XIX, o prezentare inedită a personalităților din Siret, cartografia austriaca a zonei și secțiunea dedicată evreilor în cadrul Memorialului Holocaustului din Bucovina. În acest sector se remarcă si o încăpere cu o expunere imersivă care simulează deportarea evreilor cu trenurile, în care vizitatorii simt inclusiv mișcarea vagoanelor. La exterior, pe zidurile împrejmuitoare ale muzeului sînt trecute numele evreilor bucovineni, victime ale Holocaustului.
În cadrul unei emisiuni de dată recentă la Radio Top, Emil Ursu spunea: Memorialul Holocaustului Evreilor din Bucovina, care face parte din expoziția permanentă, este de fapt organizat în curtea exterioară a muzeului. Este un zid pe care sînt amplasate plăcuțe cu numele a peste 51.000 de evrei, victime în Transnistria. Pentru Bucovina, eu vorbesc strict pentru Bucovina, lucrurile sînt ca la manual, cu hotărîri ale Consiliului de Miniștri, cu datele clare cînd evreii trebuiau ridicați, strînși și duși în Transnistria, și așa mai departe. De asemenea, sînt cifre destul de clare vizavi de cîte persoane s-au mai întors. Și din diferență putem înțelege ce s-a întîmplat. Este foarte adevărat, în același timp, că în Bucovina au existat și oameni care au sprijinit atît cît au putut ei populația evreiască”.
Și mai spunea domnul Ursu: ”Eu rămîn la ideea că un popor care-și recunoaște greșelile poate merge mai departe. Unul care mereu se ascunde după degete, din păcate, rămîne la stadiul la care se află în acel moment, nu poate evolua. Or, dacă ne uităm în România, și vorbim de istoriografia noastră, cu toate riscurile, îmi asum ce spun, noi încă am rămas pașoptiști. Noi n-am înțeles că sîntem, sau o parte dintre noi, nu toată lumea, n-am înțeles că acest popor a evoluat. România este un stat de sine stătător, cu granițe recunoscute internațional, care deja a făcut istorie, care a contat în istorie și ca atare noi trebuie să mergem mai departe. Dacă o să rămînem cantonați mereu în acea paradigmă, cum că noi sîntem cei mai buni, cei mai drepți, cei mai frumoși și mereu cineva vine și ne ia resursele, ne toacă, ne traumatizează, nu să putem evolua”.
