Sub administrația austro-ungară, preoții din Bucovina o duceau mult mai bine, material vorbind, decît cei din vechiul Regat al României. Afirmația a fost făcută, la Radio Top, astăzi, de Ziua Bucovinei, de profesorul universitar doctor Florin Pintescu, decanul Facultății de Istorie și Geografie de la Universitatea <Ștefan cel Mare> din Suceava. El a afirmat: „Preoții se cam lăsaseră de orice luptă națională, de ridicarea neamului, pînă a venit Aurel Onciul și alături de cumnatul său Florea Lupu a creat Partidul Țărănesc Democrat, care era cam antinațional și a cooperat cu politicienii ucraineni. În Bucovina a fost o viață religioasă absolut normală, fără nici un fel de prigoană”. Profesorul Pintescu a mai spus că arhitectul vienez Karl Adolf Romstorfer și-a adus o contribuție deosebită la restaurarea unor monumente emblematice pentru istoria Moldovei, gen Cetatea de Scaun, Biserica <Sf. Gheorghe> de la Mănăstirea <Sf. Ioan cel Nou> și bisericile Mirăuți și Putna. Decanul a afirmat: „Karl Adolf Romstorfer s-a zbătut, ne-a restaurat acele monumente și le-a restaurat bine. Pînă și Nicolae Iorga a fost nevoit să recunoască acest lucru. Imperiul Austro-Ungar a avut o contribuție importantă la menținerea în viață a acelor monumente. De la Cetate lumea își lua piatră pe care o folosea la construcția de locuințe, de poduri și de drumuri”. Întrebat ce a mai rămas în județul Suceava după administrația austro-ungară, profesorul Pintescu a răspuns: „A mai rămas puțin din ordinea și prosperitatea aduse de austrieci. Dacă facem o comparație între județul Suceava și județele din dreapta Prutului, de la Botoșani și pînă la Galați inclusiv, vom observa asta. Deja vedem că județul Suceava, oarecum în multe puncte de vedere prezintă diferențe accentuate în favoarea locuitorilor și modul de organizare a satelor. Modul de organizare a satelor și prosperitatea sînt cumva altele. Oricum, zonele de deal și de munte au dus-o tot timpul mai bine decît zonele de cîmpie”.
