Ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, îşi doreşte eliminarea „goanei după note” în școli, conform publicației Digi24. Potrivit ministrului, aspectele importante sînt „competenţele, aşteptările elevilor şi ceea ce au nevoie pentru a se dezvolta armonios în societatea viitorului”, evidențiind faptul că rolul curriculum-ului este acela de a asigura elevilor „şansa de a atinge potenţialul maxim”.
Una dintre competențele cheie prevăzute în Curriculum-ul național este competența personală, socială și de a învăța să înveți. Activitățile educative de dezvoltare personală a copiilor
și adolescenților ar putea integra metoda NLP (Neuro-Lingustic Programming). Programarea neuro-lingvistică este o metodă de dezvoltare personală ce pune accentul pe analiza comportamentului, fondată în anii ’70 de matematicianul și informaticianul Richard Bandler și lingvistul John Grinder. Cum funcționează această metodă? Afară plouă și sunt 13 grade. Există cel puțin două opțiuni care depind de reprezentarea internă proprie asupra mediului extern, pe care o realizăm prin receptarea senzorială, prin intermediul celor cinci simțuri: constatarea că vremea e urîtă și induce o stare de depresie și moleșeală, îndemnînd la a nu face nimic sau ascultarea ploii ca pe o muzică cadențată a naturii, respirarea aerului proaspăt și revigorant, sursă de energie pentru noi activități.
Harta nu e teritoriul. Niciodată nu percepem obiectiv realitatea în proporție de 100%. Teritoriul este realitatea, iar harta este propria definiție a realității. Subiectivitatea propriei experiențe de descoperire a lumii ne conduce către o anumită stare mentală, care ne dictează comportamentul, acțiunile. Stările noastre mentale pot fi controlate și resetate prin felul în care înțelegem realitatea, în funcție de propriile cartografieri. Aproximativ 90% dintre situațiile pe care noi, în general, le considerăm probleme, sînt de fapt oportunități ascunse pe care le putem accesa prin creativitate și abilitatea de soluționare. Aproape întotdeauna avem opțiuni. Eșecul nu este sfîrșitul, ci un feedback la ceea ce am realizat pînă în acel moment, transmițîndu-ne mesajul că strategia trebuie reconfigurată pentru a ajunge la rezultatele dorite. La fel, și în învățare.
Prin reprezentările pe care ni le facem asupra mediului extern, construim stări mentale ce ne ghidează comportamentul, deci acțiunile. Unele pot fi percepute pozitive, altele negative, dar în majoritatea cazurilor, orice acțiune are un substrat de intenție pozitivă, pe care nu o observăm decît dacă este comunicată clar și asertiv. Cum putem să ne schimbăm starea mentală din una cu vibrație joasă într-una de trăire pozitivă? Ancorîndu-ne într-o amintire asociată cu bucuria și entuziasmul, apoi internalizînd acea stare pentru două minute timp de trei săptămîni, perioada necesară pentru deprinderea unui obicei. Din acea stare derivă comportamente și acțiuni care ne pot conduce către rezultatele propuse, inclusiv către performanță în învățare și adaptare la situații noi, abilitate utilă pe tot parcursul vieții.
Comunicarea cu ceilalți este importantă, însă comunicarea cu sinele este esențială. În funcție de ceea ce ne spunem nouă înșine, vom alege calea și metodele cele mai bune pentru a reuși. Psihologul Anthony Robbins spunea: „Ce ați face dacă ați ști că nu puteți eșua?”. Probabil că am “risca” să devenim cea mai bună versiune a noastră?
Profesor Mariana Ciupu
P.S. Mariana Ciupu este profesoară de franceză și de engleză, și director adjunct al Școlii Gimnaziale nr. 4 Suceava. Acesta este un punct de vedere personal, și nu implică școala unde doamna Ciupu este director adjunct.
