Duminică, 18 mai 2025, pe pietonalul improvizat din cartierul Burdujeni, din municipiul Suceava, nu erau picior de copil și nici roată de trotinetă. Nu erau nici picior și nici roată pentru că era frig și ploua. Cu toate acestea, autobuzul numărul 2, una dintre cele mai solicitate curse ale societății de Transport Public Suceava, care se află în subordinea Consiliului Local, a trebuit să facă un ocol pe la stația de la fostul cinematograf Burdujeni. În timpul sezonului cald, care în prezent nu este chiar atît de cald, în fiecare duminică, o porțiune de vreo 200 de metri din Calea Burdujeni, care pleacă din giratoriul de lîngă Colegiul Tehnic ”Alexandru Ioan Cuza” și iese în strada Gheorghe Doja, se închide și devine pietonal. Un pietonal de care se bucură cîțiva copii.
În acest timp, în aglomerata Suceavă, autobuzul cu numărul 2 trebuie să facă un ocol din cauza căruia pierde vreo 10 minute la o cursă, spre nemulțumirea călătorilor care așteaptă prin stațiile presărate de-a lungul municipiului. În jurul prînzului, atunci cînd lumea iese de la bisericile și casele de rugăciuni din zonă, aglomerația este foarte mare, iar perioadele pierdute în trafic de autobuzele electrice ale municipalității sînt și mai mari. Evident, și autobuzul contribuie la creșterea aglomerației din trafic. Chiar este nevoie de respectivul pietonal? Chiar sînt atît de mulți copii care o dată pe săptămînă se bucură de acel pietonal improvizat într-un oraș atît de aglomerat ca Suceava? Se merită? De pe Calea Unirii și pînă la zona de agrement de pe malul rîului Suceava sînt poate vreo doi kilometri. Autobuzele care ar trece pe acolo i-ar putea transporta pe copii, cu tot cu trotinetele lor, la zona respectivă. Chiar este nevoie de pietonalul de duminică de pe Calea Burdujeni?
