Cu parul pe kitch-urile din comuna Suceava

Deunăzi făceam referire la o declaraţie a preşedintelui Consiliului Judeţean Suceava, Gheorghe Flutur, care a lovit fix în inima ţărănismului sucevean, adică în centrul comunei Suceava, fostă municipiu, şi care m-a uns la inimă. În cadrul unei întîlniri cu nişte cetăţeni care se ocupă cu turismul, domnul Flutur a spus: „În piaţa din centrul Sucevei miroase a altceva decît a produse tradiţionale şi nu mi se pare că seamănă cu ce vrem noi. Toboganele gonflabile nu au nimic în comun cu tradiţia din Bucovina”. Gheorghe Flutur a făcut, astfel, referire la ţigăneala din centrul Sucevei care şi-a făcut de cap cu mici, bere şi manele în perioada 24-28 iunie, atunci cînd au fost organizate „Zilele Sucevei”, mai corect spus „Zilele Comunei Suceava”. Indirect, preşedintele PD-L al Consiliului Judeţean l-a atins uşor peste ceafă pe primarul PD-L al Sucevei, Ion Lungu. Cunoscătorii ştiu de ce. Domnul Flutur nu putea spune mai mult fiindcă, totuşi, este vorba despre un coleg de-al său de partid. Dacă primarul ar fi făcut parte dintr-o altă formaţiune politică, la cît de aspru este Gheorghe Flutur de felul său cred că acesta l-ar fi jucat cu picioarele pe respectivul. La puţin timp după declaraţia făcută de preşedintele Consiliului Judeţean în faţa cetăţenilor care se ocupă de turism, din centrul comunei Suceava au dispărut cele 6 caşcarabete din lemn care comercializau fel de fel de ciurumbele pe post de produse tradiţionale. Au mai rămas în centru doar oul din fibră de sticlă încondeiat, care a fost pus acolo la cererea lui Gheorghe Flutur, şi statuia din fibră de sticlă unsă cu bronz şi intitulată „Bucovina înaripată”, care a fost montată la solicitarea lui Ion Lungu. În timp ce în centrul Sucevei începuse curăţenia şi prin Consiliul Judeţean se făcea curat. Domnul Flutur l-a demis pe Constantin Rabiniuc din funcţia de arhitect-şef al judeţului. Fără acordul domnului Rabiniuc, centrul Sucevei nu ar fi arătat mai urît ca cel mai urît bazar din lumea a III-a. Domnul Rabiniuc a considerat că la cît mîrlănism există în urbanismul local mai merg cîteva mîrlănisme, iar pentru a-şi păstra funcţia merită să le lase pe acestea să-şi facă de cap, chiar dacă prin centrul comunei reşedinţă de judeţ. În cazul domnului Rabiniuc, ulciorul a mers la apă de cîteva ori, dar pînă la urmă s-a spart. Păi dacă i-a pus piedică domnul Flutur… Cum am învăţat că nimic nu este întîmplător, cred că Gheorghe Flutur a numit un alt arhitect-şef în ideea că trebuia găsit cineva proaspăt care să poată pune mîna pe par şi să distrugă toate kitch-urile din comuna peste care s-a făcut stăpîn Ion Lungu.

tab joi 9 iulie