Unul dintre lucrurile bune care s-au întîmplat în municipiul Suceava în ultimii ani este acela că au fost date jos gardurile vii. Gardurile vii care erau mai mult moarte și care deveniseră un fel de coșuri de gunoi unde toți neciopliții aruncau mucuri de țigară, pungi de la pufuleți ori chiar sticle de suc sau de băuturi alcoolice. După desființarea gardurilor vii mai mult moarte străzile sînt mai aerisite.
Totuși, operațiunea de desființare a acestor garduri încă nu a fost finalizată. Unele dintre ele ”păzesc” unele școli gimnaziale sau licee. Bun, cele de la școli sînt ceva mai îngrijite, însă la unitățile de învățămînt mai sînt și garduri metalice. Oare care este rostul acestora? Să nu fugă elevii de la școală? Dacă au de plecat de la ore, elevii pleacă, indiferent dacă sînt garduri sau nu. Să nu defileze golănașii prin fața școlilor și să bage spaima în elevi? Dar sînt paznici peste tot ori se poate suna imediat la 112. Școlile nu sînt pușcării. Școlile sînt locurile unde copiii și adolescenții trebuie să vină cu plăcere, iar ca să vină cu plăcere trebuie să li se asigure și o atmosferă primitoare, și nu doar în incinta unității de învățămînt, ci și în imediata apropiere a acesteia. Primăria Suceava, în subordinea căreia se află unitățile de învățămînt, ar trebui să declanșeze operațiunea de îndepărtare a gardurilor. Așadar, jos gardurile din jurul școlilor!
Și încă ceva: spațiile verzi din jurul școlilor, acolo unde acestea există, ar trebui să fie spații pe care elevii să le poată utiliza. Pe aceste spații ar putea fi ”plantate” niște scaune și mese din lemn sau ar putea fi lăsate așa, iar atunci cînd vremea permite, în pauze, copiii să se poată așeza pe iarbă și să stea la o vorbă, la un covrig și la un suc.
