Farmaciștii sînt din ce în ce mai rari, după spusele președintei Colegiului Farmaciștilor Suceava, Doinița Cocriș. Farmaciști dintre cei cu facultate. În farmacii, conform spuselor doamnei Cocriș, există două categorii de personal: farmaciștii cu facultate și asistenții medicali de farmacie, care sînt absolvenți de postliceală. O farmacie nu poate funcționa fără să aibă și absolvenți de facultate, iar farmaciile nu sînt doar niște magazine care vînd medicamente sau nu ar trebui să fie. În municipiul Suceava, din cele 65 de farmacii doar 10 mai sînt independente, restul aparținînd unor lanțuri de profil. Doinița Cocriș a constatat că apariția marilor lanțuri de farmacii a dus la deprofesionalizare, iar facultatea de farmacie nu mai este atractivă.
Rare sînt farmaciile care mai prepară tot felul de medicamente, soluții și unguente, acestea venind de-a gata. În facultate, doi ani și jumătate înveți să prepari medicamente, doamna Cocriș spunînd că această activitate ar trebui să reprezinte farmaciile și să aducă plus valoarea. La noi, ca la noi, dar în alte țări încă se mai prepară medicamente, după cum a declarat Doinița Cocriș într-o intervenție telefonică la Radio Top: ”Medicii scriu rețete, dar din păcate nu prea avem farmacii care să le prepare. Mai sînt încă și sperăm să mai formăm tineri care să prepare medicamente, însă e greu. Poate nu se pierde. Să știți că în străinătate există așa ceva, iar în Germania se prepară foarte mult, cu aparatură mai modernă, cu kituri performante, dar nu s-a abandonat”.
Ca angajat la o farmacie nici cîștigurile nu sînt foarte mari și de aceea tinerii nu mai sînt atrași de facultățile de profil, doamna Cocriș spunînd că dacă în urmă cu mai mulți ani erau cîte 10-11 pe loc la admitere, în prezent nu se ocupă locurile. Cîndva, în timpul unei emisiuni, celebrului Cornel Dinu i se tot spunea că fotbalistul X sau fotbalistul Y este muncitor, iar acesta a zis că sînt buni muncitorii, dar că este nevoie și de ingineri.
Sînt buni asistenții de farmacie, însă este nevoie și de farmaciști cu facultate, care, iată, nu se prea mai găsesc. Cum nu prea mai sînt nici medici de familie, nici medici urgentiști și nici alte tipuri de specialiști din domeniul sănătății. Nu sînt, pentru că Ministerul Educației, Ministerul Sănătății și Ministerul Muncii nu au o strategie comună și coerentă în domeniul sănătății. Mulți se tem că dezvoltarea inteligenței artificiale va conduce la dispariția unor meserii, însă altele dispar din cauza lipsei inteligenței umane și a dezinteresului celor care se află în poziții cheie.