Preşedintele PNL al Consiliului Judeţean Suceava, Gheorghe Flutur, a avut cuvinte de mulţumire la adresa sucevenilor simpli. Normal, că doar sînt simpli şi mulţi şi aduc voturi. Domnul Flutur s-a aplecat pînă la pămînt în faţa simplilor cetăţeni, în speranţa că aceştia vor reveni la sentimente mai bune faţă de domnia sa, după ce l-au tocat mărunt mărunţel pe reţelele de socializare din cauza nenorocirii care s-a abătut asupra Spitalului Judeţean. După sucevenii simpli au urmat mulţumirile la adresa sucevenilor medici, voluntari, sponsori, universitari, consilieri şi primari, şi, nu în ultimul rînd, la adresa lui Dumnezeu: „Am un respect enorm pentru suceveni. Vreau să aduc mulțumire cadrelor medicale care au luptat în toată această perioadă. Vreau să mulțumesc tuturor celor care au luptat și au susținut Suceava, sponsorilor, oamenilor de bine, voluntarilor, autorităților locale, primari și aleși locali. Mulțumesc autorităților centrale, și mă refer în primul rînd la Armata Română. Mulțumesc Universității <Ștefan cel Mare> pentru tot ceea ce a făcut în această perioadă, precum și presei. Dar înainte de toate îi mulțumesc bunului Dumnezeu că ne-a ajutat să trecem prin această perioadă”. Oare medicii, voluntarii şi Dumnezeu aşteptau mulţumiri? Nu ştiu, pentru că nu am auzit nici o reacţie din partea acestora. În schimb a reacţionat prorectorul universităţii sucevene, Mihai Dimian, care s-a implicat încă de la începutul crizei sanitare în rezolvarea unor probleme stringente. Din răspunsul domniei sale rezultă că reacţia sa nu are legătură cu mulţumirile domnului Flutur, ci cu găleata de mulţumiri pe care au turnat-o în capul sucevenilor autorităţile de la Bucureşti, umplîndu-ne de mulţumiri din cap pînă în picioare. A spus domnul Dimian: „Carantina nu îi proteja pe suceveni, ci îi proteja pe ceilalți de suceveni! În loc de mulțumiri aș fi preferat să văd un număr de teste măcar la nivelul mediei naționale. Să ai în Suceava 21% din cazuri și numai 6% din teste este ca și cum ne-ați închis, v-ați protejat și ați așteptat să vedeți ce se întîmplă cu noi. În loc de laude aș fi preferat să văd un spital militar instalat pe stadion așa cum ne-ați arătat că ați făcut în București, fără să fie o nevoie urgentă. Peste două-trei săptămîni vom putea trage cîteva concluzii și sper că politicenii curajoși de astăzi nu vor da vina pe medici și pe Direcția de Sănătate Publică”. O reacţie tăioasă şi cît se poate de corectă. E uşor să pui mîna pe găleata cu mulţumiri şi s-o torni în capul cuiva, dar mai greu este să-ţi pui mintea la contribuţie şi să ai priceperea şi energia să faci lucruri.









