S-a consumat o nouă ediție a ”Tîrgului Mărului” de la Fălticeni, cea de-a XIX-a. Unii producători din bazinul pomicol Fălticeni s-au orientat și către producția de suc de mere, iar parte dintre ei au reușit să intre și în marile rețele de magazine cu acest produs. Însă, nu același lucru se poate spune și în cazul barurilor și restaurantelor de la noi. Normal ar fi ca în județul în care sînt foarte mulți producători de mere și de suc de mere să găsești în meniu suc de mere și prăjitură cu mere. Plăcinte cu mere și ștrudele cu mere mai găsești prin cofetăriile și patiseriile sucevene, însă prăjituri cu mere mai rar. Găsești papanași și clătite cu brînză de vaci, dar și tot felul de felii de tort, de regulă cu ciocolată, însă prăjiturile cu mere cam lipsesc.
Apoi, pe ici, pe colo, găsești în meniu și afinată, adică o băutură alcoolică tradițională. Este greu de înțeles de ce lîngă o afinată făcută din afinele culese pe la Pojorîta, Iacobeni sau Cîrlibaba nu stă și o băutură nealcoolică din merele culese din bazinul pomicol Fălticeni. Peste tot găsești fel de fel de sucuri acidulate sau neacidulate aduse de cine știe unde, din mango, din portocale, din banane sau din chimicale, dar sucuri de mere de-aici găsești mai rar. Este pe undeva nefiresc. Tîrgul de mere de la Fălticeni este locul unde o dată pe an vin diverși oameni care cumpără mere pentru iarnă și unde își fac apariția politicienii care vorbesc despre ce au făcut și ce vor face de-acum încolo pentru producătorii de mere. Însă, acest tîrg ar trebui să fie și locul unde producătorii și reprezentanții industriei HORECA negociază prețurile pentru achiziția unor importante cantități de suc de mere care să ajungă pe masa consumatorilor. Județul Suceava nu dă numai lapte, brînză și preparate din carne, ci dă și suc de mere. Dă la alții, dacă are unde-l da.










