Fosta deputată PSD de Suceava Mirela Adomnicăi calcă apăsat pe urmele şefului PD-L al Inspectoratului Şcolar Suceava, Petru Carcalete. De două ori a dat-o afară Guvernul PD-L pe doamna Adomnicăi din funcţia de director al Casei de Pensii Suceava, de două ori aceasta a făcut plîngere instanţă şi tot de două ori a cîştigat. Petru Carcalete, care după ce-a trădat PNL-ul în favoarea PL-D, partid care ulterior s-a transformat, prin fuziune, în PD-L, a fost dat afară de două ori de Guvernul PNL din funcţia de şef al Inspectoratului Şcolar. De două ori a făcut plîngere în instanţă domnul Carcalete şi tot de două ori a cîştigat. Dacă Petru Carcalete este şef şi-n ziua de azi, este pentru că partidul său se află la putere. Or, pentru ca şi doamna Adomnicăi să poată rămîne în funcţie, aceasta ar cam trebui să se comporte ca domnul Carcalete, adică să trădeze PSD-ul, partid care se află în opoziţie, în favoarea PD-L. Dar mai ştii? Poate că în săptămînile viitoare se va produce o răsturnare de situaţie de n-a văzut nici măcar comuna din Paris, rudă cu comuna România. Mai exact, ori PD-L-ul va pierde puterea, ori partidul de guvernămînt îi va lăsa în pace pe toţi directorii PNL şi PSD pentru că va avea altele pe cap. Oricum, o problemă pe care PD-L-ul şi partidele care-i cîntă în strună ar trebui să o rezolve de urgenţă este cea a directorilor din instituţiile statului: ori respectă rezultatele concursilor de ocupare a posturilor, ori stabilesc că fiecare director îşi pierde funcţia automat atunci cînd partidul care l-a pus acolo pierde puterea. Ce-i jocul ăsta cu uite directorul, nu e directorul? Cum poate funcţiona normal o instituţie în condiţiile astea de provizorat permanent? De ce bugetul public, pe umărul căruia plîng acum cu lacrimi de crocodil toţi închipuiţii, trebuie să plătească salariu pentru un director şi despăgubiri pentru un alt director? Ce-i asta? Ce să fie? Bătaie de joc.





