Inginerul agronom sucevean Duțu Haralampie susține că în România există puțini producători de sămînță de cartof și, de aceea, suprafețele cultivate sînt din ce în ce mai reduse. Fost șef al Camerei Agricole și al Direcției pentru Agricultură Suceava, Duțu Haralampie, care în 2020 a ieșit la pensie, a declarat, la Radio Top: „Pînă-n 1990, în județul Suceava era un echilibru între suprafața cultivată cu cartofi, cea cultivată cu cereale păioase și cea cultivată cu porumb. Se mergea undeva în jur de 30.000 de hectare din fiecare din aceste specii. Era și acel asolament, acea rotație a culturilor, care însemna cartof, grîu și porumb. Se realiza o rotație a culturilor. Ajuta solul și ajuta fiecare specie cultivată. Specialiștii recomandă ca fiecare cultură să nu se cultive după ea însăși în anul imediat următor”.
Inginerul a mai spus: „La Suceava nu cred că s-a ajuns la degradarea solului încît să nu putem produce cartofi. Problema e cu sămînța. În plus, investiția pentru a realiza un hectar cu cartof este destul de mare, iar cultivatorul trebuie să aibă gama de mașini necesară pentru a face o tehnologie la nivelul anului 2022 și o producție care să-i asigure o eficiență economică. La cartof sînt mașini speciale. Dacă discutăm de grîu, porumb, soia, mazăre, tehnologia e mai ușor de adaptat de la o specie la alta”.
De asemenea, Duțu Haralampie a afirmat că la Suceava fermierii au devenit interesați de floarea soarelui, pentru este o cultură rentabilă. În județ sînt 6.000-7.000 de hectare de teren cultivate cu floarea soarelui. În schimb, inginerul agronom a menționat: „Sfecla de zahăr a cam fost abandonată la Suceava, deși în condițiile unui an normal cultura de sfeclă de zahăr poate fi destul de rentabilă. Suprafața cultivată cu sfeclă de zahăr s-a redus, ca și la cartof. S-a redus mai mult decît trebuia și pentru că fabricile procesatoare au dispărut. Fabrica de la Bucecea nu mai e, fabrica de la Pașcani nu mai e… În toată țara mai avem cel mult două fabrici de zahăr”. Duțu Haralampie a completat: „Au fost niște interese care ne-au adus în situația în care sîntem. Din păcate noi ne-am lăsat aduși în asemenea situații”.
